Ai şi tu o întrebare ? Pune-o aici
 
2800189intrebari
Cupio.ro
Ultimele intrebari
Twitter
micşorează boxul
Categorii
micşorează boxul
Blogul tău poate ajuta
TRAFIC
22 Noi
SATI 305.200AFISARI
157.133VIZITE
138.394V. UNICI
11 Decembrie 2010
Biutzu intreaba:

Poezii despre padure



Urmareste intrebarea Adauga la favorite
Ce nota dai intrebarii?
  • Raspuns castigator
    11 Decembrie 2010 12:51
    B27VIP a răspuns:

    PADUREA

    Nimica n-are ca padurea mai multe far mece s-atraga
    Un suflet ce iubeste taina frunziselor cu umbra draga
    Si nicaieri nu poti mai bine de lumea-ntreaga sa te pierzi
    Decat pe-ngustele potece sub boltile cu fr unze verzi.
    Frumos e muntele ce-nalta spre ceruri fruntea lui semeata,
    Frumos e campul ce se-ntinde ca si o mare de verdeata,
    Frumoasa, marea linistita sau cu talazul razvratit,
    Insa nimica cu padurea nu poate fi asemuit.



    Ea n-are-n sanul ei castele, dar soarele cand o izbeste
    O populeaza cu fantasme, si cantu-o face de vorbeste,
    S-aci zaresti palate-nalte, s-aci, cand ele se desfac,
    Ridica vocea orice frunza si-n om se schimba-orice copac.
    Si cate ganduri nu desteapta cate-un stejar mai vechi, ce stie
    A veacurilor disparute povestea cea de barbatie,
    El, ce sub umbra lui batrana s-adaposteasca a putut
    Cate-un Mihai al tarii noastre, trait si mort necunoscut.
    Padure, cine nu iubeste suava ta melancolie,
    Tu ce ridici spre ceruri brate visandu-ti dulcea poezie,
    Si care om venind in tine nu se price pe inaltat,
    Cu ranile in piept inchise, cu dor u-n suflet alinat?
    Poetul daca se aseaza la vreo raspant’e cu fantana
    Vorbeste cu izvor u-albastr u de-a codrului frumoasa zana,
    Ce se tot face nevazuta de cand nu sunt nici frati de cr uci,
    Nici verzisori fr umosi ca zmeii, nici potera si nici haiduci.
    Si cantecele ce desira ii sunt adesea insotite
    De milioanele de frunze in soare-apune poleite,
    Iar apa alergand la vale, cu un murmur nedefinit
    Le duce fara de-a sti unde si nici de unde i-au venit.
    Ciobanul daca se zareste printre desisul tau cel verde,
    De rand de-ar fi la-nfatisare, infatisarea lui si-o pierde,
    Si ca-ntr-o cadra ce-ar cuprinde pe un pastor al lui Virgil
    Se-ntipareste o idila pe chipu-i inca de copil.
    Il vezi alaturea cu mieii, pe care bland ii pastoreste,
    Cu pieptul gol, in vant cu parul ce alba fata i-o umbreste,
    Ca-n vremuri clasice de simplu, dar si frumos si fericit
    Precum n-a fost pana acum de nimeni inca-nchipuit.
    Voinicul daca pe sub seara...

  • 5 răspunsuri RSS raspunsuri)
  • 11 Decembrie 2010 12:58
    mysterious a răspuns:
    Draga i-a fugit cu altul.
    S-a ascuns in codru. Uuu!
    El a smuls padurea toata,
    Insa n-a gasit-o, nu.
    El a smuls padurea toata
    Si s-o are incepu.
    Si-a arat padurea toata...
    Insa n-a gasit-o, nu.
    Semana padurea toata,
    Din grau azime-a gatit
    Si-o corabie-si cioplise
    Din stejarul pravalit.
    Si-o corabie-si cioplise
    Si-n amurgul greu, de stanci,
    A plecat pe mari, s-o uite,
    Clatinat de ape-adanci.
    A plecat pe mari, s-o uite,
    Dar sub luna, dar sub stea,
    Rasarea la loc padurea,
    Iar corabia-nfrunzea.


    Autor: Grigore Vieru
    Poezia PADURE, VERDE PADURE de Grigore Vieru
  • Raspuns utilizator suspendat
  • 11 Decembrie 2010 12:52
    B27VIP a răspuns:
    Draga i-a fugit cu altul.
    S-a ascuns in codru. Uuu!
    El a smuls padurea toata,
    Insa n-a gasit-o, nu.
    El a smuls padurea toata
    Si s-o are incepu.
    Si-a arat padurea toata...
    Insa n-a gasit-o, nu.
    Semana padurea toata,
    Din grau azime-a gatit
    Si-o corabie-si cioplise
    Din stejarul pravalit.
    Si-o corabie-si cioplise
    Si-n amurgul greu, de stanci,
    A plecat pe mari, s-o uite,
    Clatinat de ape-adanci.
    A plecat pe mari, s-o uite,
    Dar sub luna, dar sub stea,
    Rasarea la loc padurea,
    Iar corabia-nfrunzea.


    Autor: Grigore Vieru
    Poezia PADURE, VERDE PADURE de Grigore Vieru
  • 11 Decembrie 2010 12:54
    B27VIP a răspuns:
    Draga i-a fugit cu altul.
    S-a ascuns in codru. Uuu!
    El a smuls padurea toata,
    Insa n-a gasit-o, nu.
    El a smuls padurea toata
    Si s-o are incepu.
    Si-a arat padurea toata...
    Insa n-a gasit-o, nu.
    Semana padurea toata,
    Din grau azime-a gatit
    Si-o corabie-si cioplise
    Din stejarul pravalit.
    Si-o corabie-si cioplise
    Si-n amurgul greu, de stanci,
    A plecat pe mari, s-o uite,
    Clatinat de ape-adanci.
    A plecat pe mari, s-o uite,
    Dar sub luna, dar sub stea,
    Rasarea la loc padurea,
    Iar corabia-nfrunzea.


    Autor: Grigore Vieru
    Poezia PADURE, VERDE PADURE de Grigore Vieru



    Padurea
    Padurea
    Printre campii intinse,
    Peste dealuri crete,
    Padurile stau prinse
    In soluri de finete.
    Si treci...
    Vezi fagii aramii,
    Stejarii cei batrani,
    Cu frunze mii si mii
    Ce tainic le ingani.
    Pe veci...
    Un urs mananca miere,
    O vulpe'n vizuina,
    Un iepure se sperie
    De blanda luna plina.
    Frumos...
    Si ciocanitoarea
    Trece pe aici,
    Cucul da scularea,
    Sperie un arici
    Spinos...
    Sa auzim de bine!
  • 10 Februarie 2011 20:02
    Raspuns anonim:
    Da doar despre padure