.. vreau sa raspunda doar cei care au unu dintre parinti morti sau pe amandoi. tatal meu este pe moarte, doctorii nu ii dau mai mult de o saptamana.El era baza familiei, fara el nu va mai fii cine sa plateasca chiria..apa..curentul..mancare..nimic..ma tot gandesc cat de greu ne va fii fara el.Voi cum ati reusit sa treceti peste? Eu deabea intru la liceu si nu voi avea cum sa-mi ajut mama si fratii financiar.

Bună.
Vei lua pensie de urmaș, se vor găsi soluții, și eu mi-am pierdut ambii părinți, salariul este mic dar mă descurc!
Fii puternic/ă!
Pa, pa.

Buna
Aveam 15,5 ani cand a murit tatal meu, este greu/dureros si mai ales nu puteam sa inteleg de ce tocmai el, tatal meu ne-a abandonat mai ales ca sora mea murise cu 2 ani in urma, ne-a fost foarte greu, nici acum nu realizam ca 2 persoane dragi noua ne-a parasit
Asta este cursul vietii si trebuie sa ne adaptam.
Am trecut cu greu peste cele 2 necazuri, datorii, pomeni si cate si mai cate, dar bunul Dumnezeu a intarit-o pe mama si am trecut peste toate, cu greu, dar am trecut.
Mama ta nu munceste? poate ii ramane pensie de urmas. daca nu, va trebui sa faca ceva sa treaca peste acest hop si sa aiba grija de familie.
Important este sa fiti uniti, sa o ajutati la treburile casnice si veti vedea ca o sa fie bine.
Iti doresc multa putere/sanatate si poate ca exista acea minune si va fi bine

Și mie mi-a decedat tatăl luna trecută și deși rana este adâncă știu că trebuie să fiu puternic și să merg înnainte deoarece numai așa îl pot face pe tatăl meu drag mândru de mine.

Plus faptul ca eu am 27 de ani si trebuie sa ma descurc singur deoarece mama mea are si ea nevoie de un sprijin la batranete iar eu fiind singurul ei copil trebuie sa ii ofer acest sprijin acum mai mult ca niciodata.

Si mie imi este foarte greu sa accept acest lucru dar grija zilei de maine ma face sa merg mai departe si sa uit de aceasta durere crunta cat mai repede cu putinta.

Dumnezeu Sa Fie cu tine si sa iti dea puterea necesara de a trece cat mai repede peste aceasta durere crunta care se afla in sufletul tau.

Ai spus ca ai si frati nu? in acest caza veti primi un ajutor de la stat (pensia de uramas) care poate valora intre 300-400 si 600-700 de lei de membru prin directa legatura adica tu si fratii tai, asta va cam compensa din salariul tatalui tau. Fi alaturi de mama ta si ai grija sa nu o faci sa sufere mai tare sustine-o in orice alegere ar vrea. nu va va fi cu mult mai greu dar va v-a lipsi un parinte

Buna,

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Romtelecom si Cosmote, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Asteptam sa te ajutam!

Eu m-am născut... după. 3 noiembrie- 12 decembrie. Pe-aproape, nu?

Cu toate astea, încă nu pot să trec peste, deşi a trecut ceva timp şi nici nu l-am cunoscut.
Ok amice, deci, nu dispera. Acum e momentul când trebuie să fii mai tare ca oricând. În săptămâna asta cât o mai are, să nu fii trist. Nici după. Gândeşte-te la tatăl tău. Ce şi-ar dori el de la tine? Cu siguranţă nu să stai să boceşti.
E adevărat, la început va fi foarte greu, mai ales pentru mama ta. Dar vă veţi descurca. Nu-ţi pierde speranţa.
Multă baftă. O să ai nevoie.

La mine "tatal" meu a murit cand aveam 14 ani si asa a trebuit sa incep sa muncesc. cel putin la mine m-am bucurat ca a crapat (era un betiv nenorocit) dar se vedea lispa de bani dupa, si asa a trebuit sa muncesc de mic. Pe de o parte stiu cum e sa cresti fara un parinte, chiar daca au trecut 6 ani si acum imi pare rau ca nu am avut o familie normala, dar pe de alta parte nu stiu durerea ta foarte mult ca eu nu am tinut la "tatal" meu. O sa iti fie greu, dar daca esti langa mama ta si fratii tai, o sa treceti peste. nu aveti de ales. viata e grea si nenorocita -

Foarte important - NU-TI PIERDE BUSOLA!
Este foarte usor sa apuci pe cai gresite, dar infinit mai greu sa-ti revii.
Daca voi, ca familie, sunteti uniti, veti reusi. Poti cauta ceva de lucru acasa, de facut bratari, goblenuri etc. Nu este un venit extraordinar, dar este.
Daca esti cea mai mare dintre frati, fa-i sa fie responsabili, sa inteleaga ca trebuie sa puna umarul, dupa puterile lor.
Imi pare rau pentru tine. Durerea din suflet este cumplita. Tatal meu a murit acum 7 ani, cu cateva zile inainte de Craciun.

Mi-am pierdut mama acum 3 ani. Bine, eu sunt cam cu vreo 10 ani mai mare decât tine, dar recunosc că mi-a fost greu, nu neapărat din punct de vedere financiar dar cât mi-a fost greu din punct de vedere psihic că m-am îmbolnăvit de depresie și bulimie, m-am apucat de băut și am ieșit greu din asta, și tot nu am reușit să trec peste.

Am impresia că poți primi ca un fel de pensie de urmaș până la majorat iar mama ta poate cere ajutor de la stat, nu sunt sigură, eu aveam 20 de ani când a murit mama deci nu puteam primi nimic (plus că din punct de vedere financiar am dus-o destul de ok și nu prea am avut de ce să mă plâng).

Asta cu rugatul și cu biserica e mai mult pentru liniștire spirituală și nimic altceva. Nu te ajută. Trebuie să stai cu persoanele dragi și să ai un umăr pe care să plângi.

Buna( IMi pare rău pentru tine)
O sa fie greu pana cand cineva din familie o sa înceapă sa muncească.
E greu si o sa fie greu dar trebuie sa fi tare pentru mama ta ca voi( tu si frații ) ii dați putere sa meargă mai departe si sa spere ca intr-o zi va fi din nou bine, sa înțeleg ca frații tai sunt mai mici, dar trebuie sa speri ca undeva, cândva exista o zi în care totul o sa revină la normal.
Daca tu esti la școala poti luoa un fel de pensie alimentara ( nu știu exact cum se spune ) de pe urma tatălui tau sau frații tai.
Fi tare si ai grija de mama ta si de frații tai. Daca mai ai nevoie de vreun sfat te ajut cu cea mai mare plăcere.

Mă gândesc cât de greu îţi este, CREDE-MĂ în primul an îţi va fi FOARTE greu, dar vei reuşi să treci peste asta! FII TARE mama ta are nevoie de tine!

Si mie mi-a murit tatal acum 2 ani, era singurul care muncea iar de atunci ne descurcam din pensia de urmas si din banii economisiti pana atunci.Mi-a fost greu si mie si surorii mele, care avea 11 ani atunci.O sa treci peste cu timpul, fi tare caci mama ta are mare nevoie de tine.Cand am intrat la liceu, trecuse doar un an de la moartea tatalui meu, dar colegii nu vor avea treaba cu asta si nici nu vor fi rautaciosi.Crede-ma, la liceu lumea e matura si nu judeca dupa asa ceva, ci dupa comportament.O sa gasesti cu mama ta o solutie, pentru ca sunteti mature.Ai grija de tine! Nu esti singura in chestia asta, o ai pe mama ta.

Deci, e pensia de urmas, despre care nu stiu prea multe si mama ta poate cere ajutor monoparental.

Cum se simte tatal tau?

Asculta, o sa fie mai greu la inceput, dar nu dispera! Mai mult ca sigur o sa primiti ajutor de la stat. Unul cam mic, e adevarat. Pana la urma o sa ve descurcati, sunt multi oameni care trec prin situatia asta si care s-au descurcat si au revenit la viata lor de dinainte incet-incet (ma rog, cu un membru lipsa). Acum sa nu crezi ca-ti spun geva de genul ''Si ce? Crezi ca esti singurul de pe lume care sufera?! Bucura-te ca o ai pe mama ta langa tine!''. Nu, inteleg ca suferi. Niciunul dintre parintii mei nu e mort. dar... bunicul meu a crescut fara tata (razboi, intelegi tu), iar mama mea si l-a pierdut cand avea 9 ani Totusi, iti inteleg durerea. De fiecare data cand simti nevoia sa plangi, plangi. Descaca-te. Totusi, moartea face parte din ciclul vietii noastre si trebuie sa trecem peste ea. O sa va descurcati. Mai greu la inceput, ce-i drept. Cu putin noroc, mama ta isi va gasi un loc de munca :ingrijitoare, menajera, florareasa, orice, atata timp cat lucreaza. Poate una dintre rudele voastre are un loc de munca pentru ea. Face o fapta buna si totusi nu-i da de pomana, ceea ce o face pe mama ta sa-si pastreze deminitatea. Iar daca tu si fratii tai va straduiti, o sa faceti si voi rost de cativa bani.
Cat despre rugat, cum ti-au zis alti... Ti-o voi spune ''in fata'', fiindca trebuie sa stii adevarul. Degeaba te rogi, doar tu si familia ta o sa puteti trece peste. Si ai zis ca nu se mai poate face nimic pentru tatal tau. Nu stati si va rugati, asteptand sa se intample o minune, mai bine puneti mana si munciti fiindca viitorul vi-l construiti voi, prin propriile voastre puteri.
O sa reusiti. Mult succes!

Singura varianta e sa renunti la scoala(in caz ca mama ta, nu are cu ce sa va intretina)
Sa te angajezi...
Sunt multi in situatia ta, nu esti singurul

Ar trebuii sa vorbesti cu mama ta despre situatie
Sa gasiti o rezolvare...

Fii tu alaturi de familia ta, mai ales fii langa mama ta. Chiar daca intrii la liceu, sa o ajuti pe mama ta acolo cat poti.

Financiar nu prea poti, esti doar un copil. si nu cred ca mama ta te.ar lasa sa iti faci de cap. Mama ta se va descurca, vei vedea.

Crede.ma stiu cum este sa traiesti fara tata, te vei obisnuii cu timpul.
Trebuie sa fii tare si sa fii acolo cand cineva are nevoie. Sa nu te certi cu mama ta. niciodata.

Eu iti zic mult noroc, mult succes cu invatatul si sa ai grija de familia ta.

Imi pare rau pentru tine frate fi alaturi de mama ta si roaga-te pentru tatal tau

Vreau să te rog ceva... Du-te în momentul ăsta la el şi cere-i sfaturi, pentru tot ce se va întâmpla pe viitor. Întreabă-l ce ar vrea să faci, ce ar vrea să ajungi, cum să te comporţi, ce crede el că este bine şi ce nu, orice. Sigur o să aibă multe de zis. Înregistrează-l sau pune-l să-ţi scrie o scrisoare, că dacă-l pui doar să-ţi spună, o să uiţi.
Arată-i cât de mult îl iubeşti, arată-i că eşti OK, spune-i că vă veţi descurca, că vei avea tu grijă de asta, şi toate astea pentru a evita sentimentul la de vină al lui, fiindcă sigur o are, gândindu-se că vă lasă singuri.
Fă multe poze, poze de familie, o să-ţi rămână, o s te bucuri de ele mai târziu.
Nu cred în biserică, dar totuşi: cheamă un preot să-l mărturisească(sper că aşa se spune, nu ştiu mai nimic din obiceiurile astea creştine), nu se ştie ce va fi după moarte, dacă tot ai ocazia, nu o evita.
Oferă-i toată iubirea, are mare nevoie de voi!
Fă tot ce ţi-am spus, tata a murit acum un an într-un accident, nimeni nu se aştepta, acum îmi pare rău că nu am amintiri ''palpabile''.
Îndeplineşte-i o dorinţă, ceva ce-şi dorea foarte mult şi nu a putut face(mă refer la chestii mici, nu-ţi poţi cumpăra un avion privat în două zile).
Acum să trecem la următorul subiect: n-o să treci peste, nu ai cum, dar încearcă să-ţi aminteşti de toate clipele frumoase alături de el.
Îmi pare foarte rău, trebuie să fie groaznic...
Dacă ai nevoie de ceva, sunt aici.

Zi niste rugaciuni http://dindragoste.unica.ro/rugaciuni/rugaciune-3647950.php an special rugaciunile parintelui si rugaciuni catre maica sfanta http://www.crestinortodox.ro/......79965.html

Fii tare! Mie tot mi-a fost greu dar am trecut peste

Ok, nu mi-a murit nici unul dintre parinti. As putea parea chiar ciudata, totusi nu ma judeca te rog! E doar parerea mea, dar cred ca ar trebui sa te rogi pentru el. Serios! Daca o faci, sa nu te miri pe la cincizeci de ani ca tatal tau a trait pana atunci. Ai incredere!

Hey! Si eu am rams fara tata de la 10 ani...Am fost nevoita sa ma mut din locul meu natal, sa imi fac alti prieteni, a fost oribil! Mama mea a fost operata si nu a mai putut munci...Dar fii puternic si ai incredere, caci cu siguranta vei reusi sa treci peste!

Buna! Tatal meu a murit acum 3 ani, iar in primul an a fost foarte greu pentru mine, mama si sora mea.Pe atunci eram in clasa aV-a dar toti colegi au fost alaturi de mine.Acum si eu intru la liceu si cred ca atunci imi va lipsi foarte mult ca in toate momentele importante de can a murit.Imi lipseste in fiecare zi dar stiu ca el ma protejeaza si e mereu alaturi de mine chiar daca nu e prezent.Acum din fericire totul e bine.

Pai eu una eram mica pe atunci... Tata mi-a spus ca a murit abia dupa o zi.Eram mica si nu sesizam deci atunci am trecut peste dar acum regret ca nu am profitat de momentele in care era in viata...Sincera sa fiu cred ca poti trece peste asta gandindu-te ca poate cineva acolo sus te vegheaza si ca nu ai ramas singur!

Si mie mi-a murit tatal cand aveam 9 ani, Dumnezeu sa-l odihneasca! Fii tare si stai langa mama ta, are nevoie de tine acum. Ve-ti primi ajutor de la stat, eu primesc 400 de roni pe luna. Daca ai frati veti primi mai mult. Fii tare, amice!

Fi Tare! :*!