Ordonare:
După relevanţă
"Toti suntem vremelnici pentru veci,
Rar ning fragii frunzele desarte
Binecuvantat sa fie deci
Ca traiesc si ca ma duc spre moarte."
Serghei Esenin
Răspunde
Am mult prea multe, dar momentan spun un fragment dintr'o poezie scrisa de mine. E cam sadica dar... :
Tacut, cu pumnalul in balta de sange,
Acum criminalul priveste si plange.
Caci chiar si pentru recompensa promisa,
Nu merita fapta comisa.
Asta e doar un fragment, dar nu mai spun caci devine prea sadica mai incolo.Alta acum 
Cine a spus ca trebuie sa vreau?
Cine a spus ca daca ma lovesc trebuie sa spun "au"?
Cine a spus ca trebuie sa fii
Destept si bun, si ca atunci vei stii?
Cine asculta ce spune toata lumea?
Cine asculta ce spune lumea rea?
Cine a spus ca trebuie in urma mea, sa planga cineva?
Cine a spus ca trebuie` sa ai parinti?
Cine a spus, nu mai zambi cu "Dinti"?
Cine a spus, ca nu as putea fii,
singura pe lume, stii?
Poate ca cineva ma iubeste,
Poate ca dusmanul ma pandeste,
Poate ca intrebarea nu e daca a fi, ci daca a stii!
Asa ca eu acum spun
Ca poti fi unicat, ca nu esti de r... t
Spun sa fii ori ce vrei tu sa fii
Si poti sa afli, orice vrei tu sa stii!
Nu radeti, eram mai mica 
Cele mai recente nu le gasesc
Poate o sa sune cam freaky dar eu ador poezia Plumb de George Bacovia, scriitorul meu preferat de altfel
Dormeau adânc sicriele de plumb,
Si flori de plumb si funerar vestmint --
Stam singur în cavou... si era vint...
Si scirtiiau coroanele de plumb.
Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, si-am inceput sa-l strig --
Stam singur lânga mort... si era frig...
Si-i atirnau aripile de plumb.
Versurile mele preferate sunt cele scrise de Mihai Eminescu in "Pe langa plopii fara sot" si cele scrise de mine.
Ce suntem? Fiinte dalbe
Nemaipomenite,
Sau doar o adunatura
De viermi si termite?
Intrebare la care incerc sa dau raspuns in cartea mea "Intr-o ora intelept" unde adolescentii si tinerii vor descoperi o cale sigura catre fericire.
www.tineri-fericiti.ro
"Salata de rime" de mine;-D
o rima verde etalata pe un fund de farfurie
fixeaza cu furie un far
pentru pierdutii in oceanul
de alge, verzi, de rime, pe fund...
o rima rosie aruncata
peste cea verde
inghesuie usturoaiele rime
ce hodinesc pe margine
se amesteca bine patrunjelul
din rime, taiate scrupulos
strapunse, cu un sos
de un portocaliu gustos
albastrul rimeaza cu inima
albastra: imi chiuie si-mi face
cu ochiul rimelat, fara rima...
(se lasa totul la rece un timp, apoi... se consuma)
se serveste intr-o singura imbucatura: "o rima verde etalata pe un fund de farfurie fixeaza cu furie un far pentru pierdutii in oceanul de alge, verzi, de rime, pe fund... o rima rosie aruncata peste cea verde inghesuie usturoaiele rime ce hodinesc pe margine (respiratie scurta) se amesteca bine patrunjelul din rime, taiate scrupulos strapunse, cu un sos de un portocaliu gustos (respiratie foarte scurta) albastrul rimeaza cu inima albastra: imi chiuie si-mi face cu ochiul rimelat, fara rima..."
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece.
Nu-s versurile preferate, astea mi-au venit in minte acum... Dar nu pot sa aleg unele anume pentru ca imi plac foarte multe in aceeasi masura, numai M. Eminescu.
Tu esti -George Sovu
Tu esti tacerea credintelor mele
Pe care le risipesc si le adun din nou în mine,
Cu fiecare cuvant ce te cheama
Cu fiecare suras ce te-asteapta.
Tu esti un ochi deschis
Spre întunericul sufletului meu,
Sub pleoapa caruia se zbat
Vonurile însangerate ale visurilor.
Tu esti poate însusi dragostea mea
Care crede numai în tine,
Limpezindu-si apele
În franturile surasului tau.
Îti port uneori pasii în priviri
Si surasul în joc de petale,
Îti darui zambete si-ti fur amintiri
Ascunse în soapte domoale.
Sunt zîmbet si lacrimi pe-acelasi obraz
Sunt ras si durere si vise,
Sunt pusa pe sotii si-s plina de haz
Si-s trista de genele-nchise
Sunt basmul frumos dorit de un copil
Sarutul furat la-ntamplare
Sunt scrisul stangaci în nopti de april
Sunt prima si ultima floare
Sunt mainile tale duioase si reci
Sunt noaptea ce n-o poti rosti
Sunt visul purtat în gand de-amandoi
Sunt miezul de noapte si norii de zi.
Eu sunt un zbor frant
O melodie de aripi neterminata,
Un pas descult pe o plaja fierbinte
Un zambet pierdut în rasul tau.
Eu sunt o scrisoare de dragoste
Deschisa dar niciodata citita,
O mana alunecand pe un pian
Într-o simfonie a cuvintelor nerostite.
Eu sunt o fereastra deschisa
Spre zborul viselor tale,
Dar geamurile mi-au înghetat fara rost
În ierni de asteptare.
Tu esti dimineata alba care-si lipeste
Trezirile reci si moi de geam,
Tresarindu-mi tacut în perdele
Stiind ca tu esti tot ce am.
Tu esti soarele cu fruntea fierbinte
Stinsa într-un apus de nedeslusit,
Rostagolindu-si visator chemarile
Spre alte chemari.
Tu esti cu ochii umezi
De surasul stelelor,
Ce tremura adanc de dureros în mine
Cand soaptele mele ti le daruiesc.
Tu esti noaptea cu iubiri necunoscute
De nimeni înaintea mea,
Care te stapanesc si pe care
Încerc îngenunchiat sa o aleg în cuvinte.
Tu esti primavara cu inimi înflorite
Rasfirand crengile de cais,
În fiecare fereastra
A ochilor mei înfrigurati care te asteapta.
Tu esti rasuflarea de foc
A macilor lui August,
Ce-mi îngenuncheaza furtunile
Cu tot atatea rasarituri pentru iubirea Ta.
Tu esti ploaia copacilor
În tremurul serii de toamna,
Si cantecul meu
Te leagana în brate mangaietoare.
Tu esti iarna cea pustie
Ce ma frange în fiecare despartire,
Cu ochi straini si plecari nedefinite
Spre tarmuri stinse de dor.
Tu esti lumina din fiecare floare a gradinii mele
Care se înfioara sub numele tau,
Si-si înalta miresmele
În sonoritatea alba a unei chemari.
Tu esti taria ce se ridica în copacii mei
Si le înfloreste crengile,
În ciorchini grei de culoare
Cu un zambet copilaresc.
Tu esti cerul meu senin
Spre care-mi întorc cu dragoste privirile,
În fiecare noapte cand caut raspuns întrebarilor mele
Dincolo de farama de luna oprita în geam.
Tu esti pasul nehotarat
Al strazilor mele înfrigurate,
Din diminetile cand te asteptam
Cu aripi înaltate în zbor si ochii înlacrimati de durere
Te iubesc cum iubesc diminetile
Pure si adevarate care-mi urca-n vine,
Ca un cantec închis în trupul meu
Ce se aude mereu de dorul tau.
Te iubesc cum iubesc florile
Ce-si înalta culoarea sub ochii,
Unui albastru imens
Si greu de stralucire.
Te iubesc cum iubesc cerul
Sprijinit pe fruntile noastre,
Ca un cantec urias de maine
Ce ne uneste visurile.
Ma întreb de-i cu putinta
Ca tu sa ma iubesti
O! Tu cea cu ochii verzulii
Atat de limpezi si frumosi.
-
anonim_4396 întreabă:
6 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
