Salut necunoscutilor. O intrebare cat se poate de simpla. De ce lumea din ziua de azi numai apreciaza ce are?

O mica paranteza inainte: intrebarea e cea de sus, mai jos sunt doare niste ganduri de-ale mele, daca nu aveti chef de citit nu o faceti, ca mor cand vad la comentarii ""Pff mi-am pierdut timpul sa citesc tot" si alte prostii de genu, asa ca v-am avertizat!

La ce ma refer. in ultimele 2 saptamani avand mai mult timp liber pe cap am stat mai mult pe site, daca nu m-am plictisit la cate posturi de genu am vazut (am 14 ani nu am iubit sunt depresea, am 17 ani si nu aratat bine si fetele nu se uita la mine sunt depres, am 21 de ani si nu am avut un iubit mai mult de o luna ce sa fac ca mor) si multe chestii de genu. Pe unde citesti numai depresi ca nu au iubiti sau prieteni sau nu stiu ce frumusete si restul, si stau toata ziua in casa si restul.
Am citit ceva odata ce mi-a placut, o zicala dea lui Zidane care zicea ceva de genu ( intr-o zi am vrut sa joc fotbal dar nu am putut ca nu aveam incaltaminte si am fost foarte suparat dar in drum spre casa am intalnit un om fara picioare si atunci mi-am dat seama cat de norocs sunt de fapt. Asa si eu, nu am multi prieteni, de fapt am doar un amic dar in rest caput, ca na majoritatea "piretenilor" s-au dus la 14 ani cand au inceput sa aiba fite sau la 18 ani cand m-am despartit de ex si au uitat toti sa mai dea buna ziua. Dar acum sa stau sa plang ca restul, as parea un ipocrit, ca eu singur nu las oamenii sa se apropie de mine, dar muncesc fac sala si un curs chiar alerg si dimineata si toate chestiile astea ma bucura, pentru ca pot iesi cand vreau eu cat vreau eu unde vreau eu. De ce restul nu pot face asa ceva? Doar stiu sa se planga de orice cand viata e frumoasa asa (nu am zis usoara! dar are partile ei satisfacatoare).
Unii chiar nu isi dau seama ca poti face atatea decat sa stau suparat toata ziua in casa nefacnd nimic, cand te poti plimba cat vrei poti face cursuri de orice fel, nu imi vine in minte acum nimic , poti alerga unde vrei cat vrei sa faci "chestii".
Unii dintre noi chiar nu ne dam seama cat de norocosi suntem de fapt, dar plangem mereu ca nu avem ce are altul si e pare pacat asa.

Asta sunt cateva din gandurile mele, daca v-am plictisit cu ele, ce sa va fac , sper ca nu am insultat pe nimeni cu nimic dar putem face atatea dar preferam sa plangem majoritatea, si eu unu zic ca nu se merita.
Astept parerile voastre!

Nu ies din casa aia care se plang pentru ca le e frica de tigani sa nu-i bata sau sa nu le fure iphone-ul 5, si mai intervine plictiseala bato vina, ieri seara ma gandeam iar sa fac niste experimente pentru medicina gen sa iau pastile si sa fiu platit pentru teste pentru ca neavand servici e rau si vremea pe la mine joaca feste ziua dupa 12.

Este o diferenta prea mare intre generatiile actuale. Si nu ma refer la comparatia dintre noi si parintii nostri care au prins alt sistem. Ma refer intre cei nascuti prin 90-91 cu cei de prin 95 si dupa. Se observa. Intr-adevar este o generatie ce tinde spre "depresie" dar e o conditie de cele mai multe ori superficiala, din motive aparente, nu serioase.
Intr-o lume in care socializarea a atins cote imense din ce in ce mai multi tineri sunt antisociali si introvertiti.
Acum nu trebuie sa-i prejudecam si sa-i etichetam pe toti. Depresia este o conditie reala, ca unii se resimt din motive mai putin grave e alta treaba.

Depresia e o boală mintală, nu doar o simplă stare de spirit.
Ca și bipolaritatea, peste tot aud că-s bipolari că sunt fericiți apoi triști.E păi bine nu dom'le, e o boală mintală, și trebuie tratată ca atare ''dacă'' tot o ai.

Fiindca lumea este tot mai proasta pe zi ce trece.

Ce, ti se pare un raspuns superficial? Probabil la fel de superficiale sunt dorintele sau neajunsurile lor astazi, unele deja enumerate de tine(exemple TPU).

Cu cat stai mai mult pe TPU cu atat iti dai seama ce fauna atrage site-ul in cea mai mare proportie.

Daca vrei lume mai inteligenta te duci pe Softpedia sau alte forumuri/ retele sociale.

Asta depinde de percepţia fiecăruia, de capacitatea de a pătrunde cu mintea şi "inima" (sentimente/emoţii) lucrurile care ne înconjoară. Iar unii nu reuşesc decât să rămână mereu la suprafaţă. Când ai o asemenea viziune superficială a lumii, te plictiseşti repede, simţi mereu nevoia să schimbi ceea ce ai cu ceva nou şi incitant, sau pur şi simplu vrei mereu mai mult şi mai mult, fie că e nevoie, fie că nu. Unii nu-şi dau seama că lucrurile cu adevărat importante în viaţă sunt lucrurile simple, care sunt în acelaşi timp şi cele mai complexe şi magice. Nu cantitatea e importantă, ci calitatea.
Acum, sigur, nu zic că trebuie să te mulţumeşti cu orice. E bine să fii pretenţios în ceea ce priveşte modul în care îţi trăieşti viaţa, pentru că până la urma, asta e singura noastră şansă şi ar trebui să profităm de ea din plin. Dar trebuie să ştii lucrurile pentru care alegi să fii pretenţios şi pentru care să lupţi.

Eu innebunesc cand vad: „Am 13 ani si m-am despartit de iubitul meu ((" sau „Am 14 ani si vreau sa-mi incep viata sexuala" ai de pana mea. Si eu am 13 ani da ce mama ma-si frate. Daca n-ai prietena esti fraier, antisocial.In fine, am iesit din subiect. Deci, generatia de azi sta cu fundu pe scaun si spune: nu mi-a luat mama iphone 5, n-am bani sa imi iau tableta ca prietenu meu, tara asta e de ****. Ei cred ca daca stai si ceri vei primi fara sa faci nimic. Nu stiu sa munceasca pentru ei, pentru ceea ce au nevoie.

Da, asa e. Imi place ca mi-ai ridicat moralul! De multe ori stateam cu ochii pe pereti si nu stiam ce sa mai fac, o plictiseala ma toropea... De acum cand ma voi plictisi, voi iesi la aer sa ma folosesc si de ceea ce am ca si fizic. Un alergat usor prin unele zone mai frumoase cred ca e o idee perfecta.
Un sfat pentru tine: ramai ceea ce esti, sufleteste si trupeste! O zi faina!