Spuneti-mi o parere, daca se poate de la baieti(fundita de rigoare).

I-am facut o faza celui de care imi place ca sa vad daca si lui ii place de mine si as vrea sa ma consult cu voi.

L-am sunat cu ceva timp in urma intr-o seara si i-am spus sa vina dupa mine pentru ca cineva are treaba cu mine(mai eram cu o prietena) si mi-e frica sa ma duc acasa singura(sta in aceeasi zona ca si mine, la tara). El era cu prietenii si m-a intrebat cine s-a legat de noi si daca m-a lovit, eu i-am zis ca nu il cunosc si ca nu m-a lovit. A zis ca vine si a venit repede cu un prieten. M-a intrebat unde si cine e cel care s-a luat de noi? si am zis ca nu stiu cum il cheama, dar il cunoaste. A venit cu mine, dar nu pana acasa pentru ca nu mai aveam mult de mers si el s-a intors la prieteni ca jucau ceva, dar m-a intrebat daca mi-e frica sa ma duc de acolo singura si am zis ca nu(am alergat). A zis sa ma duc maine sa il arat pe cel care s-a luat de noi(vroia sa il bata in seara aceea), dar nu m-am dus.Si dupa 2 zile cand ne-am vazut m-a intrebat din nou cine s-a luat de noi, cum arata, dar tot ezitam sa ii zic.

Credeti ca inca ii mai place de mine dupa faza asta?(inainte asa era vorba ca ii placea). Aaa, el este putin mai arogant.

Credeti ca s-ar fi dus dupa orice alta fara care l-ar fi sunat(voi v-ati fi dus)?

Am facut rau ca i-am facut faza asta ca sa vad daca ii mai place de mine?

El in rest e destul de ignorant cu mine, se comporta normal, deci sunt confuza

si nu stiu cum as putea afla daca mai tine la mine.Va rog spuneti-mi parerea despre ce v-am scris mai sus si daca se poate dati-mi un sfat.

Fara raspunsuri rautacioase, va rog!

Mersi mult!

Bună! Eu sunt confuză într-una nume aspect: ai fost cu băiatul acesta, și v-ați despărțit (iar tu ai făcut această șotie ca să te asiguri că te mai place) sau nu ai fost cu el, știai de la cineva că te place și vroiai să te asiguri?
Cred însă că oricum ar fi situația, prima întrebare care ar trebui să ți-o pui este aceasta: de ce mă evită și se poartă ignorant cu mine?
De obicei băieții fac asta fie din orgoliu (ca să arate cine e șefu'), din timiditate (deși aici nu cred că este cazul), din dorința de a rămâne în memoria ta ca cel mai intangibil tip (și protectiv, de altfel, băiatul de nota 10), fie din alte motive. Din aceste alte motive ar putea face parte acea frică specifică care o au masculii referitor la noi (că îi luăm spațiul și libertatea). Spun asta, de ce- e posibil ca ceva din atitudinea ta (nu mai departe, șotia expusă), să te dea de gol, iar el să simtă că e ceva ce nu e în regulă (oricât de insensibili și ignoranți par unii băieți, să nu crezi că, la nivel inconștient, nu își dau seama că ceva nu e ok, chiar dacă nu știu sigur ce). Deci, e posibil ca atitudinea ta, puțin exagerată, să-l fi pus pe fugă (deși faptul că a venit să te ajute, că i-a păsat, e un lucru mare, ce denotă clar că fie te iubește în felul lui, fie că ține la tine- ideea de protecție apare în unul sau ambele cazuri). Deci, fie te consideră best friend (sau printre cele mai bune prietene), fie vrea mai mult (dacă ați fost deja împreună existând posibilitatea, deci, de a mai ține încă la tine).
Sincer, cred că nu ar trebui să ai regrete atât de mari pentru ce ai făcut- până la urmă, oricum faptul e consumat, și-n plus, nu ai făcut ceva într-adevăr malefic. DAR- l-ai folosit pentru a-ți afla scopul (dacă sau nu te place), și nu știu dacă este tocmai ok. De ce? Pentru că lumea e mică, iar posibilitatea să afle de la alții sau să se prindă singur e mare, și atunci pici tu nașpa. Părerea mea, deși nu o să îți placă și nu o să fie ceea ce vrei să auzi, este să dai dovadă de coloană vertebrală- poartă o discuție serioasă cu el, în care să îi prezinți tu, de bună voie și nesilită de nimeni motivele ce au stat la baza acțiunii tale. Tu le știi cele mai bine. Îi spui, clar și sincer, de ce ai făcut-o, că te simți vinovată și regreți că ai acționat așa, dar asta a fost soluția ta în acel moment, poate nu neapărat cea mai bună. Eu, sincer, nu cred că nu va înțelege.
Dacă o persoană este cu adevărat sinceră, și dacă poartă o discuție cu o altă persoană a cărei deschidere spre alții și spre lume în genere, nu se rezumă doar la propriile idei (adică acceptă și alte puncte de vedere, decât cele personale, și pe scurt, nu ai de-a face cu un limitat), ar trebui să meargă în procent de 90%, deși nu o să fie neapărat încântat de povestea ta, deși totuși, s-ar putea să fie flatat de faptul că contează pentru tine, și că ai acționat childisch.
Încă un sfat- ai încredere în tine, găsește-ți momentul oportun (NU când sunteți cu prietenii, NU când e băut, NU când e prea plin de sine) și fii tu însăți.
Eu am propus doar o soluție. Răspunsurile cele mai bune se află în tine- nu în mine, TPU, sau oricine altcineva! Noi doar putem să ne dăm cu părerea.
Și să sperăm că putem ajuta!
Baftă!
Și să fii iubită!