Salutare. Am 17 ani si o mica "problema". Sunt implicata intr-o relatie de 9 luni si totul este ok,insa nici cu actualul iubit,nici cu fostii nu am "experimentat" acele trairi care oarecum semnalizeaza ca esti indragostit ( gen : " fluturi in stomac ", emotiile primului sarut,sa ma pierd atunci cand stau in preajma respectivului,tremuratul,s.a).Da,ok,atunci cand sunt cu iubitul meu,ma simt in siguranta si iubita ( pentru ca el tine foarte mult la mine,dar si eu simt la el).Idk, poate felul meu de a fi si de a simti e mai diferit decat a majoritatii.Sunt doar niste ganduri care uneori ma bantuie si sunt curioasa daca sunt singura, care desi tine la o persoana nu a simtit ceea ce " scrie in carti"

Nu te-ai gandit la faptul ca esti foarte sigura pe tine si din cauza asta nu ai emotii?
De regula, persoanele emotive, sunt mai putin sigure in fortele proprii.
Nu trebuie sa te sperii ''ca nu simti'', sau sa ti se para ciudat, inca ai o varsta frageda.
Totul o sa vina cand o sa te astepti mai putin.
Sa ai grija de tine!

Inca nu ai cunoscut un badboy adevarat sincer isi spun, cand vei intarni il vei uita pe actualul si vei simti de toate, acuma cu iubire din cartii sa fim seriosi noi iubim din interese atat, iubirea e doar masca ipocriziei noastre dea ne a minti ca prin el /ea suntem fericiti

Înseamnă că nu iubești dar doar încerci să îți impui acea stare și să îți pui în subconștient că de fapt iubești. Îți spun, că nu iubești.

e exact ca la fete cand au baieti de "treaba" si stau 2 ani cu el fara sa faca ceva si cand vine acel baiat "perfect" (in opinia lor ), se servesc pe tava.

pe scurt, nu ai gasit baiatul potrivit.

Nu esti singura care pateste asta oricum

Hei, te inteleg foarte bine. Eu pana la 19 ani, desi am avut relatii cu baieti, nu am reusit sa ma indragostesc asa cum se vorbeste peste tot despre dragoste. M-am gandit ca poate sunt eu de fel mai rece si mai indiferenta, ori imi era teama sa nu sufar.

Se intampla ca abia atunci cand suntem pe pasul de a pierde pe cineva, sa intelegem ce mult inseamna pentru noi.Ori daca tu nu ai aceste simptome ale acestei boli, ma gandesc ca nu esti bolnava.Nu te framanta cu aceste ganduri,cu siguranta vei avea momente de uitare de sine pentru ca sunt lucruri pe care nu le putem spune, scrie sau mima, le simtim doar, si cand vei intalni asemenea lucruri vei intelege ca realitatea ta va fi mult mai puternica decat fluturasii din carti la lacrimile din filme. Iubirea e un salt pe care nu-l poti evita si tu, nu ai sarit inca.

Va multumesc pentru ca v-ati oprit pentru cateva minute sa raspundeti la aceasta "intrebare" :*