Caut solutii prin care sa intorc pe "calea cea buna" o adolescenta de 12 ani care, din motive obiective, a ajuns sa urasca scoala. Nu ar fi o idee buna sa fie pedepsita pentru o situatie pe care nu a creat-o ea.
Va rog sa imi raspundeti numai cu idei de solutii concrete, care ar fi preferabil sa nu fie specifice scolii din Romania sau din alta tara. Voi pune o intrebare separata privitoare la materiale pe care le pot citi.
Dau funda dupa 72 ore raspunsului care ma ajuta cel mai mult.
Va multumesc!
Sa urasti scoala e grav! Dar pare ceva destul de comun la adolescenti(avand in vedere cifrele la care a ajuns abandonul scoalar, chiulul in general si chiar si notele de la examenele nationale).
Raspunsul ar trebui sa vina pornind de la motivele obiective ce au facut-o sa urasca scoala.
In cazul in care problemele sunt legate de scoala respectiva cel mai bine e ca fata sa schimbe scoala. E imposibil sa poti schimba un profesor, cultura acelei scoli, mediul in general. Se poate apela la psihologul scolar, dar ma cam indoiesc ca va tine partea elevului si nu a scolii sau ca va putea face ceva mai mult decat un raport. Indicat e ca ea sa consulte un psiholog si dupa ce se muta din scoala pentru a reusi sa treaca mai usor peste schimbare.
Daca fata are probleme cu scoala in general(nu se integreaza, nu ii place scoala si invatatura, nu vrea sa mearga deloc nici la alta scoala, etc) cel mai bine e ca ea sa fie vazuta de 2 psihologi. De psihologul scolii pentru ca daca este bine pregatit va putea sa faca ceva concret in acel mediu(integrarea ei in colectiv, o discutie cu profesorii privitoare la comportamentul lor fata de ea, etc). Al doilea psiholog ar trebui sa vina in completarea celui scolar. Astfel fata ar putea sa isi rezolve ''problemele'' in sens general( poate e anxioasa, poate are o stima de sine scazute si asta o face sa fie retrasa, poate a trecut printr-o trauma, etc). Cand problema e legata de scoala in general si in scoala pe care o frecventeaza nu exista probleme specifice(profesori imposibili, un mediu extrem de nociv-copii de bani gata sau aflati la limita inferioara a societatii, etc) inseamna ca suferinta e mai degraba legata de persoana si nu de scoala. Si atunci persoana trebuie ''vindecata'', nu scoala.
Sper ca am fost destul de coerenta! 
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Pentru a putea "trata" urmarea trebuie sa stim cauza...
Deci spune de ce uraste scoala, trebuie sa fie un motiv intemeiat.
Răspunde
Incearca sa gasesti cauza. O poti intreba ce vrea sa faca in viitor. Ii poti explica faptul ca, fara scoala, nu va reusii sa faca ceea ce-si doreste. Poate ca are probleme cu coilegii. Daca ei se ia de ea, ar trebui ca parintii fetei sa intervina. Si totusi i-ai putea explica sa nu puna la suflet tot ceea ce i se intampla.
O idee este sa o premiezi dupa fiecare tema sau lucru facacut in folosul educatiei. Premiile nu trebuie sa fie aceleasi tot timpul, indicat fiind ca tu sa fi cat mai inovativa. Imaginaza-ti ce ar putea fi atragator pentru ea. Incearca si jocuri de cultura generala. Intrebari comice dot de origine culturala! Aici problema nu este adolescenta, problema este ca tu sa ai o imaginatie cat mai colorata. Copii au o imaginatie enorma, colorata sau mai putin colorata. Tu ai pensula imaginatiei si ai sa faci un minunat tablou daca te straduiesti! Bafta!
In primul rand incerca sa discuti cu ea, despre acele "motive obiective".Si scoala sincer multi elevi o urasc, pentru ca nu prea aveam cu ce sa evoluam in viata, doar clasele 1-4 cand invatam sa citim si sa scriem, dar dupa e o mare plictiseala la fiecare materie... Dupa ce stii sa citesti si sa scrii, poti invata singur casa.Am citit parca despre Albert Eistein ca a invatat la 12 ani geometria euclidiana, singur acasa.Deci daca vrei ceva cu adevarat, il poti optine.In primul rand, NU prea am avut niciodata in psihiatri si phiologie incredere nu prea de ajuta doar sa zicem 5%-10%-20% si apoi e doar decizia ta, poti sa castigi sau sa pierzi. Poate ca uraseste scoala din cauza
rofesorilor care poate o gignesc, sau din cauza colegilor sau a facut ceva... Infine, Incarca sa o faci sa inteleaga,(dupa mine ) Nu prea are rost sa stai tot sa-i zici sa mearga la scoala e decizia ei. nu a ta.Succes.
Mmm... depinde de motive. Imi pare rau dar cu ceea ce ai spus nu iti pot da un sfat util. Daca ai putea sa dai mai multe detalii probabil as putea sa te sfatuiesc. Succes.
Acum doi ani, in tot timpul anului scolar, profesoara si educatoarele au avut conflicte intre ele si s-au purtat ele insele ca niste copii retardati. Copiii din clasa au fost lasati de izbeliste sau au fost tratati necorespunzator.
Răspunde In acest caz cred ca in primul rand ar trebui sa fie schimbata de scoala, si in al doilea rand cred ca ar trebui sa vorbesti cu ea si sa incerci sa o faci sa inteleaga ca nu toate profesoarele sunt la fel si sa nu creada va pati din nou acelasi lucru.Cu toate ca dupa parerea mea va avea nevoie si de ajutor psicologic este intr-o etate foarte influentiabila inca, ea inca nu are un caracter propiu si o forma propie de a fi ci ia exemplu de la cei din jur. Ii va fi un pic difícil sa treaca peste asta, dar nu imposibil. Depinde totusi si de maturitatea ei la aceasta varsta.
"de scoala" sau "de la scoala"? Cred ca ai corectura in spaniola on (mai jos scrii "difícil" si nu sunt sigur care din variante a fost cea intentionata de tine Am si eu destule necazuri cu cea in engleza
Scuze este din obisnuinta, am 10 ani in Spania si romana o vorbesc foarte rar la servici toata ziua vorbind spaniola acasa stau singura nu vorbesc cu nimeni, numai din cand in cand, cand merg pe la mama ce mai vorbesc romana. Nu am uitat-o dar unele cuvinte le cam incurc, de regula incep sa vorbesc in romana si termin in spaniola de cele mai multe ori. Imi cer scuze, sper ca m-ai inteles cat de cat. O seara placuta.
Nu cred ca m-am facut clar, ambele variante sunt valide dar au intelesuri diferite. Care din ele este cea intentionata de tine?
Nu este in intentia mea sa te critic, si eu sunt afara de multi ani si te inteleg perfect. Ce am vrut sa spun despre spell-check este ca eu scriu si el imi schimba cuvantul intr-unul in engleza. Mai incec eu sa corectez dar nu le vad pe toate. Cel mai suparator (si pe asta mi l-a facut separator) este cand imi transforma "semne" in "semen", zice lumea ca sunt obsedat sexual
O noapte buna si tie si multumesc mult pentru ajutor!
Nu cred ca m-am facut clar, ambele variante sunt valide dar au intelesuri diferite. Care din ele este cea intentionata de tine?
Nu este in intentia mea sa te critic, si eu sunt afara de multi ani si te inteleg perfect. Ce am vrut sa spun despre spell-check este ca eu scriu si el imi schimba cuvantul intr-unul in engleza. Mai incec eu sa corectez dar nu le vad pe toate. Cel mai suparator (si pe asta mi l-a facut separator) este cand imi transforma "semne" in "semen", zice lumea ca sunt obsedat sexual
O noapte buna si tie si multumesc mult pentru ajutor!
Eu zic ca ai doar doua variante. Ori încerci sa vorbești cat de cat frumos cu ea, ori o poti duce la un phsiholog
Un psiholog ar fi cel mai bun pentru ea in aceste monente.Eu nu stiu care sunt acele motive obiective, dar ar fi bine sa vorbesti cu ea intre patru ochii si sa ii argumentezi ca acele motive sunt gresite sau sa ii arati ce este frumos la scoala si ce va ajunge cu ajutorul scolii.
Multumesc, dar psihologul nu este o optiune.
Cam greu de argumentat despre scoala. Cladirea o fi frumoasa, dar actul educativ este de o calitate foarte slaba, atat de slaba incat isi dau seama si copiii.
Pai atunci ii dau un motiv elevei, dar ii poti spune ca in fiecre zi e intalneste cu colegii, prietenii, discuta si barfesc(da e de acord cu asta).Isi fac schimb de idei la scoala, fac glumite pe seama profilor(dar nu prea grave).Noi scriem perlele care se spun la bio si la o saptamana le citim.Impartim momentele triste si fericite impreuna, e ca o FAMILIE.(un argument)
N-ar trebui pedepsita. Parerea mea este ca ar trebui sa va purtati frumos cu fata, sa o intelegeti si sa o sfatuiti. De exemplu spuneti-i de ce scoala o ajuta. Puteti sa-i ziceti ca daca invata la scoala si urmeaza o facultate poate sa devina miliardara. Un copil daca aude asta de la familie chiar poate sa creada ca are sanse sa devina asta. Si daca este talentata...de ce nu? Puteti sa o inscrieti la cursuri de chitara ca sa se recreeze. Poate cine stie...chiar o sa se tina de acest instrument. Sper ca te-am ajutat. :*
La cum arata sistemul de invatamant nici nu ma mir ca uraste scoala...cel mai bine ar fi sa o lasi sa ii treaca sau sa gaesti lucrul care ii place si sa se concentreze doar pe lucrul respectiv!
Indiferent de ce natura sunt problemele legate de scoala ar trebui sa urmam acei ani in care suntem pregatiti, dar eu cred ca cei mai multi tinerii sunt fortati sa mearga la scoala de catre parinti chiar daca nu vor, asta avand urmari ca chiulitul de la ore si dormitul in timpul cursului.Parerea mea este ca elevul ar trebui intrebat si evauat in primsa obiectivului lui professional pe care vrea sa-l urmeze, nu sa fie obligat sa mearga la niste ore la care nu vrea.Si eu am aceiasi experienta la varsta de 16 ani, inca devreme spun eu, pentru ca sunt fortat sa merg la ore la care nu vreau sa particip, in schimb prefer sa stau la materii care o sa ma ajute in viata.
In adolescenta, atitudinea si comportamentul ostil fata de scoala poate avea rolul de a contribui la exprimarea depresiei interioare si nevoia de indepartare de locul care ii genereaza o stima de sine scazuta. Atitudinea parintilor si a mediului poate influenta semnificativ pozitionarea adolescentului.
Atmosfera scolara, atitudinea umilitoare a unor profesori, insistentele parintilor il indeparteaza si mai mult.
Un mediul familial, social, care nu reuseste sa stimuleze cultural va influenta negativ perceptia adolescentului.
Parintii impreuna cu adolescentul vor constientiza suma factorilor care contribuie la specificul acestei etape si formarea unei atitudini participative a adolescentului la procesul de scolarizare.
Scoala nu este singurul factor responsabil. Este si societatea si familia. Si nu in ultimul rand propria perceptie, propria individualitate a adolescentului.
Parintii si scoala vor lua in calcul nu numai rezultatele scolare logico-matematice ci si starea de depresie, inhibitie, teama, existenta unor evenimente traumatizante si blocante psihologic, de neparticipare inconstienta la procesul scolar.
Respingerea scolii de catre adolescent are loc nu pentru ca aceasta este buna sau rea ci pentru faptul ca lipsa de performanta va determina scaderea increderii in sine a adolescentului care in aceasta perioada are nevoie de formarea unei imagini de sine cat mai puternice, aceasta fiind motorul trecerii de la copilarie la adolescenta.
Prin terapie, învăţarea putea fi reluată astfel de acolo de unde a fost suspendată.
Insă dificultăţile şcolare, exceptand cauzele patologice sunt specifice crizei adolescentului. Parintii cu ajutorul psihoterapeutului vor verifica ca unele elemente de personalitate sa nu fie investite insuficient sau blocate in aceasta perioada, pentru a nu se ajunge in viitor la un blocaj definitiv sau o patologie.
Adolescenta incepe de la 12 ani?
In ziua de azi cam da. Am vazut enorm de multi copii la ani, care stiu foarte -multe chestii care eu le stiam doar la 16-17 ani.
Soluția ești chiar tu. Problema acestei fete nu este neapărat disprețul pentru școală ci ceea ce o înconjoară. Este o fetiță de 12 ani care încă nu are idee stabilă despre viața și problemele ei. Este o vârstă destul de dificilă (cu toții am trecut printr-o transformare). Presupun că tu ești mama ei, iar relația dintre voi pare a fi o idee scăpată de sub control... Dar se poate repara cu timpul. Încearcă să-i fi aproape cu sfaturi și spune-i ce avantaje îi v-a aduce școala pentru viitor, un serviciu rezonabil, un statut bun în societate... Iar dacă nu o să își continuie studiile o să ajungă foarte rău. Chestia sperie pe oricine.
Probabil că a fost influnețată și din cauza rezultatelor pe parcursul anului școlor. . Deci draga mea, fă-ți o relație cât mai aproape de fiica ta, și nu o lăsa pe o cale greșită.
Salut! As incepe sa comentez putin ideea psihologului. Una gresita. Are 12 ani deci nu este nici macar la puberate. In locul tau as incerca o confruntare dura cu alternativa. La varsta fetei doar crudul adevar o va trezi. Aplica deci acel principiu dib fizica : orice actiune are si o reactiune.
Scoala este urata si nu avem nevoie de ea. Asta e adevarul! Nu ai ce sa faci, cu totii uram scoala! Poate mai sunt unii care zic ca le place dar sunt mincinosi. Eu recunosc. Scoala e un mare ca*at! Nu am nevoie de ea :p
Am avut aceiasi problema.Noi am schimbat clasa si acum este mult mai bine. Alti colegi, alt anturaj
-
anonim_4396 întreabă:
4 răspunsuri
-
anonim_4396 întreabă:
4 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
