Sunt intr-o dilema foarte mare, o dilema care ma pune la pământ. Sa va povestesc. Sunt intr-o relatie de aproximativ 4 ani jumate. Primii doi ani au fost foarte grei. Parintii nu erau de acord cu noi, noi ne iubeam, bla bla bla. Intr-un final totul a ajuns sa fie bine si el a luat un împrumut bancar, a cumparat o garsoniera unde sa putem locui impreuna liniștiti. A urmat al 3 lea an, care a decurs cat de cat normal. Problema e ca la un moment dat, am avut o tentativa sa il las. Parca nu mai era ce imi doream, nu stiu...eram pe cale sa plec la parintii mei si asa, brusc, m-am schimbat la 180 de grade. Am intrat in depresie. Ma învinovățeam pentru ideea pe care am avut-o. Cumva parca am realizat ca il iubesc si ca nu pot trai fara el. Bineinteles, el habar nu avea de chestiile astea. Menționez ca eu chiar am inceput sa vorbesc cu un baiat si deja eram putin mai mult decat prieteni. Subliniez VORBEAM, pentru ca doar discutam pe Facebook. Dar discuțiile ajungeau putin mai departe. Ma rog, am reusit sa trec peste acea perioada, am regretat ce am facut. Au mai trecut cateva luni si am aflat ca el ma înșela. Din nou, am vrut sa plec. Șocul mi-a fost imens pentru ca eu aveam mare incredere in el. Ca sa va imaginați cam câta incredere aveam, el vorbea cu acea fata cat era langa mine. Pentru ca eu nu ma uitam deloc in telefonul lui. Pana la urma l-am iertat pentru ca m-am gandit ca asa cum mi-a parut mie rau pentru ce am facut, sigur ii pare si lui. Se vedea ca ii pare rau, oricum. Dar de atunci, iar mi-a aparut acel sentiment ca vreau sa plec. Vreau sa il las. Dar mi e teama. Parca nu as vrea. Si parca as vrea. Mi-e greu sa fac asta. Si nu cred ca as avea puterea sa o fac. Parca il iubesc. Dar daca il iubesc de ce am aceasta senzație ca vreau sa il părăsesc? Va rog, cei care ati trecut prin asa ceva, cum ati procedat? Ce sa fac? Am inceput iar sa am stări de depresie, dar nu pentru ca ma învinovățesc ca vreau sa plec. Ci pentru ca vreau sa plec si nu am puterea de a o face.

Greșești enorm vorbind in necunostiinta de cauza. Nu arunc cu noroi in el. Ceea ce am facut eu a fost doar sa povestesc anumite evenimente, ca sa nu ramai cu proasta impresie ca bă eu sunt cea rea si el e sfânt si nu a facut nimic gresit in relatia asta. Daca ai citit bine de la inceput, probabil ai remarcat si fraza "parintii nu erau de acord". In special tatal meu nu era. Si stii de ce? Pentru ca de la bunul inceput al relației m-a "sugrumat" cu Gelozia. Deci nu sunt eu usa de biserica dar nici el nu este. Una peste alta, eu doar am discutat pe chat si nu am mers spre "alte orizonturi". Mai presus de el mi-am realizat greseala si mi-am regretat-o amarnic. Dupa cum am zis, am intrat in depresie si ma uram pentru ce am facut. Ma gandeam ca merit sa fiu omorâtă pentru ca el chiar ma iubeste si nu merita asa ceva. Ei bine, el s-a si intalnit cu "amanta" si au facut foarte multe. In timp ce eu am avut puterea sa il iert, el daca ar afla de discuțiile de pe chat te asigur ca ar fi in stare sa ma omoare in bataie. Colac peste pupaza, nu dupa mult timp dupa ce l-am iertat, am descoperit ca el foloseste aplicații de dating gen "badoo". Ok, cine e vinovatul? Nu zic ca eu nu am vina, dar totusi sa fim realiști. Sa tii o femeie ca intr-o inchisoare dar tu sa ai voie sa faci ce vrei, nu mi se pare prea ok. Si ca sa iti raspund in acelasi mod "nu va inteleg pe voi, bărbații de genul asta. Ok, te ai saturat de prietena ta, vrei pe alta mai buna, mai cu forme, mai nu stiu cum, dar de ce dracu nu te desparti de actuala? O tii drept sluga sa ti faca curat si mancare, sa te îngrijească ca pe un copil mic?"

Nu esti victima la maxim, dar nici indreptatita, ai dreptul tau de a cere socoteli si de a te frustra, dar si partea ta unde trebuie sa tii ciocu' mic.
Stai intr-o relatie toxica, s-a dus dracu iubirea, sfatul meu e sa faci ce simti, daca simti ca relatia mai poate fi salvata,, atunci lupta! daca nu...iti iei talpasita, atat tu cat si el.

Eu unul nu ma incadrez in caracterizarea ta din paranteza, spun in fata ca mi s-a luat, nu fac pe ascuns d-astea, e pentru oameni de joasa speta acele lucruri.

Este mai simplu decta crezi!
Iti faci bagajele si pleci!
Nu vrea a auda despre ceva atat de important, nu-i nimic, ii arati ca trebuei sa te trateze cu respect si sa participe la discutie, ca nu esti un copilas de care sa-si bata el joc, sau sa-l manipuleze cum vrea.
Spune-i la modul ce-l mai serios sa pleci si fa-o!

Poate ca esti un pic manipulata de el, adica te tine langa el cu forta psihica pe care o are asupra ta. Adevarul tu il sti Gandeste te ce te tine langa el si poate decizia va fi mai usoara.