Hey,eu nu prea ma inteleg cu parintii, in special cu mama.ea pare a fi imposibil de abordat, e mereu stresata(nu vreau sa-mi ziceti ca lucreaza sau ceva)nu rade niciodata si tipa nonstop.cateodata simt ca nu o mai suport! in+ ea nu ma intelege.eu as vrea sa am discutii din astea cu ea da na...crede ca sunt inca un copil.voi mai aveti problema asta cu mamele? cer ajutor urgent! ly

Fato, eu am avut aceeasi problema si am vazut ca daca discuti cu ea, chiar daca tipa la tine si face istericale, pana la urma o poti face sa inteleaga, de exemplu mie mi-a fost mai usor sa o conving sa ma lase sa fumez (copil prost) decat sa o conving sa ma lase la ce liceu vreau eu... adica problemele difera, banuiesc ca sunt lucruri pe care le poti discuta cu mama ta, incearca sa discuti despre acele lucruri si usor, usor sa deviezi de la subiect astfel in cat sa isi dea si ea interesul.

Sa stii ca dacă tu eşti în situaţia de a te simţi cu adevărat nedreptăţită, atunci gândeşte-te că uneori purtăm şi greutăţi şi "sarcini" care nu sunt ale noastre...

Cauzele raportarii lor ca parinti la tine, altfel decat ca niste prieteni ai tai, tin poate de povara unei obisnuinte a lor gresite (desi, crede-ma ca orice parinte are acele sentimente de iubire, din pacate uneori, blocate de frustrari si probleme personale...), de starea conflictuală din familie, sau este poate o situaţie tensionată de serviciul lor, de relaţiile dintre ei, de alte neîmpliniri sau probleme familiale...

O altă cauză majoră ar putea fi lipsa dialogului, iar în această privinţă atât tu dar şi părinţii tăi (în special mama ta) aveţi nevoie de dialog, de cunoaştere din partea lor a cerinţelor vârstei tale (mereu în schimbare)...

Spre surprinderea ta, vei putea descoperi atunci un rol deosebit pe care îl poti avea în detensionarea relaţiei părinţilor tăi, a raportării lor la tine, dar şi un rol în oferirea unui suport necesar poate mamei tale. Toţi avem nevoie…

Cand tu vei reusi sa-i determini pe parintii tai sa vada ca tu ca si copil al lor poti avea o anumita maturitate a gandirii lucrurilor (e adevarat, in crestere si fara experienta de viata... ), crede-ma ca vor avea o adevarata revelatie...

(pentru a reusi asta, pot si eu sa revin cu niste sfaturi daca sunt binevenite...)

Esti de apreciat ca vrei sa poti vorbi cu mama ta orice.Incearca sa vorbesti cu ea despre acest lucru cand e mai bine dispusa.Pe situl jw.org sectiunea adolescenti poti gasi unele articole utile.

Salut

Această dificultate e destul de răspândită între tineri şi părinţi.

Aici poţi citi unele sugestii care te pot ajuta în acest sens: http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/1102011121

Cele bune!

Buna, Diana,

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Romtelecom si Cosmote, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Asteptam sa te ajutam!

Ii poti explica pe un ton scazut cand incepe isteria ca esteparinte si ar fi frumos daca ati avea o relatie copil-parinte decenta. Intreab-o de ce se isterizeaza, care este motivul si daca vrea sa vorbiti pe tema asta. Oricum ar fi incearca sa nu ridici tonul cand are momente de nervozitate, un ton cald face muzica iar la un momentdat va realiza situatia.dar asta cere multa munca din partea ta.fii tu calma cand are momente, fii tu linistita si incearca sa o intelegi si sa o ajuti.pana la urma asta vrem toti sa fim intelesi si ajutati.