Salut TPU

Ma confrunt cu o problema cam ciudata

Când eram adolescent voiam foarte mult sa plec de acasă..sa am viata mea..sa ma detașez de părinți.

Când am făcut 19 ani am plecat de acasă și mai veneam doar de sărbători.

Familia mea e din Iași iar eu m-am mutat în București.


Acum ma simt foarte ciudat...
De 2 ani sunt mutat din casa părintească și ma simt cam aiurea.

Știu ca dacă ești barbat trebuie sa-ti părăsești familia și sa pleci la casa ta.dar îmi este foarte greu acum.

Voi cum ați trecut peste acest moment?


Asa sunt eu? nu m-am.maturizat sau ce ar putea fi?

Îmi este dor sa mai stau în aceeasi casa cu părinții mei, sa-i mai sparg lemne mamei sau sa-l mai ajut pe taică-meu cu mașina...


Poate unii vor spune de ce am plecat atât de departe de ei.

Ce pot sa spun..studiile și traiul,, mai bun" din capitala.

La început când am venit aici ma gândeam sa rămân de tot..acum nu știu. poate mi-am făcut-o cu mana mea sau nu știu.

Vreau și eu niște sfaturi în legătură cu chestia asta.,, Despărțirea de parinti"

Dau funda la răspunsul care ma uimește

Toți adolescenții vor sa plece de acasă... Până pleacă, pe urmă vor înapoi. Nu e nimic ciudat.
Nu ai ce sa faci, ori renunți la București, ori îți vezi de noua viață și încerci să îi vizitezi cat mai des posibil.

Eu de când mam mutată singur ma simt în al 9 cer adică ai camera ta casa ta intri liniști nu stai în certă în prostie în multe... Eu mam mutată singur tot pe la vârsta ta și este altceva sa stai singur mult mai bine adică departe de stres certă și prostie. Nu am simțit nicio greutata căci numesc și mam descurcat de fiecarea de unul singur și cu ajutorul lui Dumnezeu mi-a scos în cale munca la greu și m-am mutat singur de cel puțin 2 ori cu chirie

Am stata și eu în București cu chirie când munceam în construcți acolo este frumos și multe locuri de munca la greu peste tot este de munca acolo dar dacă ai crescut întru sat greu... Orașul nu-i ca la sat este plin de toate trebuie sa ști sat ferești sa să fi atent sunt mulți drogați și o grămadă...

Problema este următoarea:

Problema este traiul mai greu ce il duci acolo. Odata ce o sa ai un job stabil, o prietena (daca nu ai) aceste nevoi o sa se duca.

Este normal sa tragem la comoditate, acolo,, acasa" unde chiar daca maine ramai fara bani sau studii, tot te poti descurca câteva zile... ca nu te scoate afara lipsa chiriei.

Sfat: doar încearcă sa evoluezi, regleaza-ti economiile, iar intre timp daca simti ca te reprezinta viata in zona alor tai, go for it. Dar cum am zis, sa nu fie pacat daca alegi totusi sa te reintorci

Sa știi ca nu e o rușine sa stai cu părinții.Mai ales acum când ducem vremuri grele cu taxe peste taxe.
Într-adevăr, în mass-media se manipulează aiurea ca după 18 ani nu mai ai ce căuta cu părinții și ce mizerii se mai spun dar nu ar trebui băgați în seamă.
Părerea mea este sa nu te intereseze ce o sa zică lumea de tine ca dacă te-ai maturizat sau nu iar dacă simți nevoia poți sa stai cu părinții și sa iti cauți la Iași de lucru