Simt ca mama mea nu ma iubeste si ca vrea sa scape de mine...ea se crede perfecta si e mine ma crede o nesimtita.ea nici nu stie ce e ala un copil nesimtit. eu sunt genul foarte sensibila si o iubesc foarte mult, dar...
de exemplu: am rugat-o sa ma lase sa dorm, deoarece m-a trezit ca de obicei si acum chiar nu mai puteam de somn.ei nu i-a pasat.a spus ca nu ii fac eu programul si ca ea poate sa ma trezeasca si eu nu pe ea pentru ca munceste, iar eu stau cu ( a folosit un cuvant urat) in pat si nu fac nimic. Dar prin munca ea intelege sa spele vasele. Apoi eu m-am enervat si ea mi-a spus ca s-a saturat de mine si sa plec in camera mea. Pentru ca discutiile se termina mereu cand vrea ea.Deci am ramas frustrata si am adormit plangand.
asta a fost doar unul din exemple.
DEobicei tipa la mine fara niciun motiv si pur si simplu numai eu sunt viovata..cand incerc sa ii explic ce ma deranjeaza zice ca ma victimizez, deci sunt ca de obicei vinovata.
Nu stiu ce ar trebui sa fac ca sa inteleaga ca nu am nevoie numai de bani.

E proasta pentru ca isi varsa razbunarea pe tine, asa face si a mea numai ca norocul meu e ca stau singur si e plecata in strainatate, ii inchid telefonul cand ma satur de aberatiile ei iar tu poti pleca afara daca face urat

Nu cred ca e asa cum spui tu,doar ca mama ta o fi avand si ea necazuri, greutati... Vorbeste cu ea deschis intr-un moment cand e calma, relaxata, etc., dar fara sa ridici glasul.

Poate ca o sa sune cam la misto dar asta e realitatea, gaseste-i un barbat si o sa vezi ca ii trece

E intr-adevar o situatie urata. Eu te inteleg perfect, pentru ca si eu am crescut cu o mama precum a ta. Unii parinti nu pot intelege influenta enorma pe care o au asupra copiilor, asupra personalitatii lor. In copilarie si adolescenta depindem in totalitate de ei, de afectiunea lor, de grija lor, iar de invatamintele deprinse acasa depinde, poate, tot viitorul nostru. Poate mama ta are si ea problemele ei, poate ii e greu sa isi gestioneze problemele, si fara sa vrea, re descarca pe tine. Nu tine tot in tine, asta e cea mai mare greseala! Scrie-i o scrisoare, spune-i tot ce simti, fii cat de explicita poti, apoi fa in asa fel sa o citeasca atunci cand e singura acasa. O alta varianta ar fi sa faci cumva sa citeasca pagina asta, poate o va lovi unde trebuie si isi va da seama ca greseste.

Cred ca mama ta e foarte stresata de ceva si cum gresesti se razbuna pe tine. Incearca sa ii raspunzi frumos si sa faci ce iti spune. Asa va vedea ca esti matura si va avea incredere in tine sa discute ce are pe suflet.

Parerea mea este ca ar trebui sa ii spui mamei tale ca te deranjeaza tonul vocii si pentru a va apropia si mai mult ai putea sa o ajuti si tu din cand in cand ca sa nu te mai acuze ca stai degeaba. Poate mama ta este un caracter mai dificil si asa reactioneaza ea, nu cred ca o face din rautate!

Ea te iubeste,te asigur! Ca orice mama ea este putin mai artagoasa,tie ti se pare ca este asa deoarece ai ajuns la varsta maturitatii! Incearca sa discuti cu ea, si spune-i "Mama, imi cer scuze pentru tot ce am facut, te rog frumos sa ne impacam, te iubesc mult" (asta merge de fiecare data) Vorbeste cu ea pe un ton frumos si incearca sa o ajuti la treburi (fara sa te traga ea de maneca!) Asta ii va arata ca tie iti pasa de ea!

Cred ca cel mai corect lucru ar fi sa incerci sa vorbesti cu mama ta despre asta si sa ii spui ca te deranjeaza comportamentul ei, ca ai vrea sa fie mai intelegatoare. Poate are si ea o perioada in care e mai stresata si de asta te trateaza asa. Oricum, cel mai bine ar fi si discutati aceasta problema pentru ca daca nu ii spui nimic problema nu se va rezolva de la sine.