anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Buna,
As dori sa stiu ce drepturi au mama si cei doi copii in cazul unui divort dupa 17 ani de casatorie, daca mama a investit in casnicie si casa aproape 1 miliard
multumesc anticipat!

28 răspunsuri:
Ioandelasal
| Ioandelasal a răspuns:

Mama are dreptul sa fie despagubita cu suma investita in casa. Separat de aceasta are dreptul la o despagubire, daca divortul este pronuntat din vina tatalui.
Copiii au dreptul la o pensie de intretinere, in cuantum de 1/3 din venitul net lunar al tatalui, pana la varsta de 18 ani. Daca urmeaza studii superioare au dreptul la aceasta pana la terminarea studiilor dar nu mai mult de varsta de 26 ani. Numai bine!

| Marimari14 a răspuns (pentru Ioandelasal):

Casatoria a avut loc in 1995
in 1997 casa a fost obtinuta prin contract de donatie fiind casatoriti cu obligatie de intretinere
parintii sotiei au investit 10 000 lei in 2 camere si o veranda in 2010
care este partea sotiei din casa in cazul in speta?
in acest caz copii n-au drept?
ce pretentii pot ridica parintii sotiei?

| Ioandelasal a răspuns (pentru Marimari14):

Nu spui niste elemente esentiale: cine au fost donatorii(cei care au facut donatia) si cine donatarii(cei care au primit donatia), respectiv numai sotul sau ambii soti.
Parintii sotiei au dreptul la despagubire, in functie de suma investita, corectata cu inflatia sau de valoarea adaugata casei.
Daca casa este partajabila in natura pot obtine cele 2 camere si veranda(daca le-au construi ei integral).
Privitor la casa copiii au numai un drept de mostenire dupa tatal lor, la decesul acestuia.

| Marimari14 a răspuns (pentru Ioandelasal):

Ma scuzati de deranj insa am si eu o nelamurire.In anul 2010 tatal meu a efectuat lucrari de reparatii in imobilul proprietatea sa cu materiale cumparate de bunicul meu, imobilul fiind donat in anul 1997 de sora tatalui meu.Ca urmare a divortului de mama mea, tatal meu a achiesat mincinos in instanta la cererea surorii sale care cerea revocarea donatiei, in 2012 instanta a dispus revenirea la situatia anterioara, bunicul a formulat cerere de accesiune si a solicitat ca suma de 16198 lei sa fie achitata de noul proprietar in dispozitiile art 493 vechiul cod civil si legea 71/2011 art 5, 1 si 2 noul cod civil.Instanta i-a respins cererea, bunicul a formulat recurs iar instanta de recurs a casat sentinta pe motiv de nelegalitate si a trimis dosarul spre rejudecare. bunicul a solicitat instantei la rejudecare ca sa precizeze si sa oblige pe cel tinut de lege sa achite suma, instanta il obliga sa precizeze cererea in sensul de a specifica de la care dintre cei noi sa solicite contravaloarea materialelor si a manoperei.Intrebarea mea este: impotriva caruia trebuie sa se indrepte cu cererea precizatoare? vechiul proprietar tatal meu care a realizat lucrarile, matusa mea adica noul proprietar care beneficiaza de materiale si care a devenit proprietarul lucrarii sau impotriva ambilor sa achite suma in solidar, unul care a realizat lucrarea si celalalt care beneficiaza de ea?

| Ioandelasal a răspuns (pentru Marimari14):

Cererea trebuie facuta contra actualului proprietar, acesta beneficiaza de lucrarile de imbunatatire efectuate.

| Marimari14 a răspuns (pentru Ioandelasal):

Va multumesc pentru raspuns dar inainte de casare instanta de fond a respins cererea formulata impotriva noului proprietar si va intreb daca este bine sa ne indreptam cu cererea impotriva ambilor, sa achite suma in solidar, ei avand posibilitatea sa-si recupereze suma unul de la celalalt.

| Ioandelasal a răspuns (pentru Marimari14):

Daca instanta a casat hotararea primei instante este tocmai pentru ca a respins cererea impotriva actualului proprietar. Nimeni altcineva decat beneficiarul lucrarilor nu poate fi obligat la plata.

| Marimari14 a răspuns (pentru Ioandelasal):

As avea si eu doua intrebari:
1)In 1997 matusa a donat imobilul tatalui meu.In 2012 matusa a solicitat revocarea donatiei prin intelegere cu tatal meu.S-a revenit la situatia anterioara.Mama se poate indrepta cu cerere impotriva matusii in partaj judiciar in actiune oblica in instanta avand in vedere ca de toate bunurile, lucrarile de reparatie, intretinere, imbunatatiri efectuate in 17 ani de comunitate beneficiaza acum noul proprietar? care este textul de lege in privinta actiunii de partaj in actiune oblica?
2)Eu si sora mea, fiind minore, putem sa ne indreptam cu cerere in instanta privind petitie de ereditate, recunoasterea calitatii de mostenitori contra matusii noastre? avem calitate procesuala activa daca suntem reprezentate legal de mama noastra? ne putem cere acest drept? Va multumesc anticipat.

| Ioandelasal a răspuns (pentru Marimari14):

1.Nu este vorba de partaj judiciar, matusa voastra este proprietara pe intregul imobil. Se poate cere doar contravaloarea imbunatatirilor aduse imobilului, conform Codului civil, citez:
"ART.581.Lucrările autonome cu caracter durabil efectuate cu bună-credinţă
  În cazul în care autorul lucrării autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de bună-credinţă, proprietarul imobilului are dreptul:
  a) să ceară instanţei să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării, plătind, la alegerea sa, autorului lucrării fie valoarea materialelor şi a manoperei, fie sporul de valoare adus imobilului prin efectuarea lucrării; sau
  b) să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat."
2.Tu si sora ta nu aveti calitatea de mostenitoare, chiar daca matusa voastra nu are copii minori. Daca este fara copii doar tatal vostru ar avea calitatea de mostenitor, daca nu moare inaintea matusii si voi ati avea calitatea dupa tatal vostru, dupa decesul acestuia.

| Marimari14 a răspuns (pentru Ioandelasal):

In 1997 matusa mea a donat imobilul tatalui meu, in 2012 urmare a divortului tatal meu a achiesat mincinos cererii matusii de revocare a donatiei si au reusit, matusa a solicitat evacuarea noastra si a mamei noastre din imobil; am solicitat instantei recunoasterea calitatii de mostenitor pe dispozitiile art 1130 noul cod civil avand in vedere cererea de evacuare. instanta ne-a respins cererea ca inadmisibila, este legal ce a dispus instanta? noi minorele, eu si sora mea, avem vreun drept in ceea ce priveste matusa care ne-a dat afara din casa care a fost a tatalui nostru din 97 pana in 2012?

| Ioandelasal a răspuns (pentru Marimari14):

Da, este legal, avand in vedere ca tatal vostru a fost de acord cu revocarea donatiei.
Asa cum ti-am mai spus voi nu aveti calitatea de mostenitoare dupa matusa voastra si, oricum, calitatea de mostenitor se dobandeste doar la data decesului matusii.

| Marimari14 a răspuns (pentru Ioandelasal):

Recursul dupa rejudecare se taxeaza cu taxa de timbru?

| Ioandelasal a răspuns (pentru Marimari14):

Da, se taxeaza, conform OUG nr.80/2013, citez:
"ART.24.(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă.
  (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei."

| Marimari14 a răspuns (pentru Ioandelasal):

Am formulat cererea prin care am solicitat instantei la rejudecare ca sa precizeze si sa oblige pe cel tinut de lege sa achite suma, instanta il obliga sa precizeze cererea in sensul de a specifica de la care dintre cei noi sa solicite contravaloarea materialelor si a manoperei
Am precizat conform spuselor dvs ca cel tinut de lege este noul proprietar iar instanta ne-a respins cererea privind noul proprietar ca ramasa fara obiect si l-a exonerat pe cel de al doilea respingand cererea ca ramasa fara obiect iar acum am formulat recurs dupa rejudecare, mai avem vreo sansa in recurs

| Ioandelasal a răspuns (pentru Marimari14):

Nu pot spune ce sanse aveti, pentru asta ar trebui sa studiez tot dosarul. Voi n-aveti avocat?

| anonim_4396 explică (pentru Ioandelasal):

Prin hotararea de divort instanta de tutela dispus exercitarea autoritatii parintesti de ambele parti, a dispus obligarea tatalui nostru, proprietar al imobilului sa ne permita folosinta unei parti din locuinta (2 camere, baie, bucatarie) hotararea a ramas irevocabila
dupa o luna tatal nostru a achiesat cererii de revocare a surorii lui iar instanta a revocat contractul de donatie prin care tatal primise imobilul, sora lui intrand astfel in posesia imobilului, hotararea a ramas irevocabila dupa hotararea de divort
tatal nostru a formulat cerere in instanta privind modificarea drepturilor si indatoririlor parintilor divortati fata de copii lor minori solicitand instantei indepartarea din hotararea judecatoreasca irevocabila a obligatiei de a ne permite sa folosim imobilul
instanta i-a admis cererea si a indepartat din hotararea judecatoreasca irevocabila dreptul nostru de folosinta dobandit irevobail
masura este legala?
nu mai este incident principiul puterii lucrului judecat?

| Ioandelasal a răspuns (pentru anonim_4396):

Puterea lucrului judecat este valabila atata timp cat nu se schimba situatia, respectiv, in cazul vostru, a fost valabila atata timp cat tatal tau a fost proprietarul imobilului. Acest principiu nu mai este valabil acum, cand matusa ta este proprietarul imobilului, fiindca nu mai exista identitate de parti.

| anonim_4396 explică (pentru Ioandelasal):

Imi puteti spune daca este nelegal ca instanta de fond sa judece un caz atunci cand cererea de chemare in judecata a fost semnata doar de avocatul reclamantului si nu de reclamant in sine? mentionez ca nu stiu daca avocatul respectiv are imputernicirea de a face asta

| Ioandelasal a răspuns (pentru anonim_4396):

Da, daca a fost imputernicit prin procura speciala. In celelalte cazuri instanta va cere reclamantului sa spuna daca isi sustine cererea si sa o semneze, in sedinta de judecata.

| anonim_4396 explică (pentru Ioandelasal):

Ce cai de atac pot fi impotriva unei sentinte definitive date de tribunal in apel?(hotararea definitiva este data de tribunal, care in dispozitiv nu mai specifica "cu drept de recurs" ci decat "definitiva" dosarul fiind judecat in apel) si care e motivul pentru care instanta nu a mai precizat calea de atac in recurs? asta e procedura dupa noul cod?

| Ioandelasal a răspuns (pentru anonim_4396):

Caile de atac sunt cele prevazute de lege si nu este obligatoriu, in toate cazurile, sa fie prevazute toate.
De exemplu nu sunt supuse recursului aproape toate cererile judecate in prima instanta de catre judecatorie.

| anonim_4396 explică (pentru Ioandelasal):

Am formulat cerere la baroul teleorman in privinta unui avocat si nu am primit raspuns nici dupa 3 luni, carei instante sa ma adresez? (judecatorie, tribunal sau curte de apel)

| Ioandelasal a răspuns (pentru anonim_4396):

Ce fel de cerere ai formulat?

| anonim_4396 explică (pentru Ioandelasal):

Am formulat o cerere la baroul Teleroman privind avocat (fost judecator) prin care sa-mi raspunda daca avocatul respectiv avea voie sa puna concluzii de fond la instanta undea functionat( fac precizarea ca avocatul fost judeator a pus concluzii la instanta inca de cand a devenit avocat definitiv, am sesizat si csm in acest sens care mi-a dat un rasp ca excede atributiunile lor si a trimis dosarul spre solutionare uniunii nationale a barourilor din Romania care la randul lui a trimis sesizarea baroului teleorman care sa-mi raspunda personal dar de 3 luni n-am primit nimic) carei instante sa ma adresez dupa legea 554/2004?

| Ioandelasal a răspuns (pentru anonim_4396):

Conform Statutului profesiei de avocat plangerea se adreseaza baroului din care face parte avocatul respectiv, care va face o ancheta disciplinara, dupa care se decide actiunea disciplinara sau alta solutie, citez:
"ART. 281.(1) După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.
(2) Soluţia se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (1), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum şi, prin adresă de comunicare, preşedintelui U.N.B.R."
Nu stiu cat poate tine toata procedura aceasta, in orice caz trebuie sa te interesezi la barou, daca s-a decis vreo solutie. Daca nu s-a luat vreo decizie sau esti nemultumita te poti adresa Comisiei centrale de disciplina din cadrul UNBR, apoi Consiliului UNBR si abia apoi instantei de contencios administrativ (Curtea de Apel Bucuresti), conform L.51/1995, rep., citez:
"ART.87.(1) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului.
  (2) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare privind decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenţa Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetată sau trimisă în judecată disciplinară nu participă la luarea hotărârii.
  (3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetaţi nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acţiunii disciplinare.
  (4) În toate cazurile acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.
  ART.88.(1) În cadrul fiecărui barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină care judecă, în primă instanţă şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii din acel barou.
  (2) În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină, care judecă:
  a) ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile săvârşite de membrii Consiliului U.N.B.R. şi de decanii barourilor;
  b) în contestaţie, în complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.
  (3) Recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplină, ca instanţă de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanţă disciplinară în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză.
  (4) Împotriva hotărârilor pronunţate potrivit alin. (2) şi (3) partea interesată poate formula contestaţie la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti."

| visatorul78 a răspuns:

E adevarat. Mama are drept la banii ei investiti in casa, plus partea ei din lucrurile dobandite in timpul casatoriei. De asemenea, pensie alimentara pentru copii.
Sfatul meu este ca mama sa contacteze un avocat, deoarece procesul poate fi extrem de dificil si risca sa nu isi prezinte bine cazul. In plus doar avocatul se poate asigura ca drepturile ei ii sunt recunoscute.

Av. Bortan Horea Andrei

| mariazet45 a răspuns (pentru visatorul78):

S a schimbat legea avocate,posibil sa stii mai bune, insa eu stiu ca bunurile dobandite in timpul casatoriei sant bunuri comune si se impart in mod egal, nu are legatura cu divortul, este vb de actiune de partaj care se face dupa sau in paralel cu divortul Copii nu intra la partaj, iar daca vor fi incredintati mamei vor primi pensie alimentara.

| visatorul78 a răspuns (pentru mariazet45):

Si am zis eu altceva? Daca ai reciti cu atentie mesajul meu, ai intelege ca:
- acea casa este bun propriu al tatalui
- banii bagati de sotie (mama in speta) sunt ai ei, bun propriu, care vor fi obtinuti pe calea partajului judiciar inapoi. Prin actiunea de partaj judecatorul va stabili in rest loturile impartibile. Casa e a tatalui, banii investiti ai mamei. Urmeaza sa se stabileasca care lucruri sunt dobandite in perioada proprietatii devalmase, ca ele sa fie divizate in loturi si impartite intre fostii parteneri.
Iar minorii rezultati din casatorie sunt incredintati unui parinte (99% din cazuri mama), urmand ca instanta sa dispuna plata unei sume lunare drept pensie alimentara.
Copiii nu sunt obiectul partajului, ci doar sunt incredintati unui parinte.
Ce nu s-a inteles din ce am scris eu?