As preciza inainte sa fac aceasta afirmatie faptul ca am avut tangente cu doctrinele din tara noastra in special cu cele neo-protestante. Cunosc indeamanuntul cum abordeaza fiecare diviziune crestina in parte si pot spune ca am avut experiente destul de profunde. Totusi, ceea ce mi se pare mie ciudat dupa cate carti "bune" ca sa spun asa si anume ca m-au pus intr-o cu totul si cu totul alta lumina. Mi-au dat posibilitatea sa vad intr-o oarecare perspectiva mai multe fete ale diamantului. Nu vi se pare ciudat ca toate docrinele noastre fac referire la faptul ca ne-am nascut pacatosi? Nu vi se pare ciudat ca fiecare celula are propria ei lozica gen "Ia aceasta pastila spirituala" doar ca sa-si atraga cat mai multi adepti? Iarasi ciudat este faptul ca prin frica cei mai multi oameni aleg sa nu cerceteze si sa se supuna unui sistem care la prima aparenta este ok? Toata lumea iti spune ca esti pacatos, ca gresesti, ca te-ai nascut intr-un anume fel, ca trebuie sa faci asta si asta si asta. Spunele oamenilor despre un Dumnezeu care-i manios si ca pedepseste cu ardoare pe aceia care nu se supun? Nu vi se pare ca ne-am nascut toti deodata crestini si avem deja un Dumnezeu implementat de societate, de parinti, de scoala s.a.m.d? Fiecare dintre noi avem punctul nostru de vedere, dar intrebarea care se ridica - este oare punctul nostru de vedere? Oare prin faptul ca avem cunostinte sau este doar la nivel conceptual ne da dreptul sa luam ca punct de ghid in viata? Oare experienta si nivelul conceptual sunt una si aceleasi? Oare experienta unui individ se aplica in cazult tuturora? Oare individualitatea fiecaruia este luata de bun augur la gramada? Eu ma indoiesc de toate lucrurile astea si pot sa vin cu argumente solide in fata oricui pentru ca mi-am dat seama de un lucru: am cunostinte, insa experienta mea proprie este la un nivel scazut. Oare credeti ca asta e tot? Eu consider ca nu toate se rezuma la un dumnezeu care solicita venerare doar pentru ca este un dumnezeu egoist si are nevoie de afectiune. Eu nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar va rog sa puneti in balanta sau sa meditati la aceste lucruri. Subiectul este deschis. Multumesc.
Ai ridicat niste intrebari foarte bune. Ceea ce este absurd la dogmele religioase este faptul ca te fac sa crezi ca trebuie sa fi dependent de ele.Ti se ridica un premiu (viata vesnica) si pentru a ajunge la el trebuie sa mergi la Biserica lor in primul rand si apoi sa faci cam tot ce spun ei,adica un set de cutume extrase si interpretate din Bibilie. Nu vreau sa subliniez faptul ca liderii bisericilor fac asta pentru nu stiu ce castig al lor. Poate ca unii au castig din asta (in ortodoxism este chiar evident),insa am intalnit intr-un cadru neoprotestant,liderii religiosi chiar credeau ceea ce spuneau si erau dedicati total muncii lor. Faceau fapte de binefacere,invatau oamenii sa faca fapte bune,deci,practic incercau sa faca o societate mai buna. Intentia unor culte,si in ortodoxism chiar este buna.
Ei incearca, insa, sa reprime firea umana, a egoului prin cutume, legi, amenintarea cu iadul etc. Foarte multi chiar cred in asta, nu e nicio conspiratie. Este, insa, un sistem gresit de gandire ce a esuat lamentabil. Mai intai de toate trebuie spus oamenilor cine e Dumnezeu. Cam toate religiile astea de pe la noi si-l inchipuie pe Dumnezeu ca fiind vreun zeu (de aici si numele "Domnul zeilor") care se uita din cer (nu stiu pe unde o fi aia) si care a stabilit 10 reguli pentru fiecare om. Ele pleaca de la premisa ca Biblia este "Cuvantul lui Dumnezeu " ignorand total celelate scrieri considerate de alte religii sacre numindu-le apocrife sau pur si simplu "de la Diavolu' ".Nu exista insa nicio dovada ca Biblia ar fi cuvantul lui Dumnezeu,sa nu mai zic ca exista o gramada de versiuni ale Bibliei,plus ca ramanem la problema fundamentala teista, cine este Dumnezeu. Daca admitem ca el este zeul ce a creeat cerurile si pamantul cu tot ce este pe el limitam intreaga existenta cu toata complexistatea ei la cateva fraze dintr-o carte si asta se numeste ignoranta. In conditiile astea liberul arbitru nu exista, e clar.Omul,desi este sortit suferintei,dupa moarte,daca nu a apartinut unui cult religios,(unul dintre alte sute de mii)practic va arde in iad pe veci,desi sufletul,daca am avea unul,e "facut" din energie subtila,deci nu stiu cum va putea fi ars de un iaz de foc. Aici apar intrebari de genul : Ce se intampla cu cei ce nu au avut niciodata cunostinta de crestinism? Este drept ca sa arda pe veci pentru un lucru de care nu au auzit niciodata? Este drept ca un om,pentru cativa zeci de ani,sa plateasca mii de miliarde de ani intr-un foc ce nu se stinge? Care este certitudinea ca religia ta este cea adevarata?
Cam astea sunt niste concluzii la rece,si, zic eu, obiective si normale pentru un om nepartinitor.
Religie inseamna relegare sau reconectare. Dogma religioasa este o bariera in spiritualitate.Ea a adoptat ritualul uitandu-i sensul,sau dandu-i unul nou,care sa se potriveasca cu mentalitatea ei. Spiritualitatea nu impune nicio regula,sustinand ca egoul (firea,cum e numita in crestinism) poate fi cristalizata intr-un Suflet. Spiritualitatea nu numeste un zeu,ea spune ca Dumnezeu este un strat superior de existenta,o constiinta sau o dimensiune. In spiritualitatea,experienta este esentiala. Chiar ea afirma ca nu trebuie crezuta orbeste,mai degraba respinsa,trezirea spirituala vine doar cand omul este in stare sa fie sincer cu el insusi,ajungand la concluzia,ca in realitate,nu stie nimic. Este o intreaga experienta a vietii,nu un lucru ce se intampla printr-un simplu botez sau ritual. Se pune mare accent pe meditatie,adica tacerea mintii. Un discipol l-a intrebat pe maestrul sau de tri ori la rand unde locuieste Dumnezeu. Acesta insa a ramas tacut. Dupa un timp,vazand, ca discipolul tot insista, i-a zis : Eu raspund, dar tu nu auzi. Dumnezeu locuieste in tacere. Poti afla mai multe despre spritualitate citind Buddha, filosofie tibetana sau carti despre samanismul sud-american. Eu iti recomand sa incepi cu literatura usoara, cum ar Alchimistul de Paulo Coelho, sau materiale de pe yogaesoteric sau e-dimineata.
https://www.youtube.com/watch?v=7AtKSesBUuM
RăspundeCand am citit raspunsul tau, nu-mi venea sa cred ca exista in tara noastra oameni de un alt statut. O sa plagiez ce spun, dar candva am avut impresia ca le stiu pe toate, mintea mea ignoranta nu lasa nimic sa treaca. Mi-am dat seama ca nu stiu nimic. Un lucru stiu si acela ca nu stiu nimic. Habar n-am. Am avut momente in care ma intrebam ce dumnezeu poate sa fie asta care eu il slujeam cu atata patos si daruire, imi interziceam sa fac lucruri naturale mie. Ma reprimam, ma chinuiam. Nu regret nimic, pentru ca a fost o experienta. Experientele sunt bune pentru ca sunt singurele din care poti invata. De fapt problema noastra este mintea. Din abisul mintii se nasc tot felul de atrocitati. Iti multumesc pentru faptul ca ai spus-o mult mai bine ca mine, pentru ca sunt doar un novice pe acest drum. Da, am citit si Alchimistul. Dar stiu un lucru ca metodele altora nu dau randament in cazul celorlalti. Poate da, poate nu. Osho s-a dovedit fiind pana acum un tip extraordinar si ceea ce el scoate la iveala, nu este o metoda, nici o doctrina, nici un sfat, nimic altceva decat renuntarea la tot, la convingeri s.a.m.d. Mintea este un obstacol, tacerea, meditatia este o cale ca sa spun asa, dar nu ma refer ca fiind o metoda ci o renuntare, abandonare. Stiu pe cineva care o spus ca din tacere se nasc lucrurile marete. Am aflat din propria mea experienta ca atunci cand renunt la gandire si ma abandonez si ma relaxez, adica nu fac nimic, atunci de fapt se petrece ceva frumos. Sunt fericit, ceva din mine imi spune ca sunt perfect, sau un imperfect perfect. Deja conceptul perfect in cazul nostru nu-si are rostul. Eu cred cu tarie ca sunt mai mult de atat. De fapt nu doar eu, ci toti facem parte din ceva extraordinar. Nu poti concetualiza ceva ce nu poate fi exprimat in cuvinte. Ca sa ajungi sa "intelegi" ai nevoie de inima si nu minte. Pana la urma mi-am pus intrebarea: "Care-i diferenta dintre mine si un musulman?" Eu doar stau si ma gandesc si pretind ca fac ceva "special" ca ma rog ca imi petrec timp " cu dumnezeu ". Dar apoi a venit intrebarea: Cel face pe musulman sa se arunce intr-o gloata de oameni cu 10 kg de tnt dupa cap, ce anume il impulsioneaza asa de tare? Si ei spun ca o fac in numele lui Allah. Oare Dumnezeul lor nu este mai adevarat, mai real? Pentru ca dupa cum vedeti arabi, musulmanii, sunt cu mult mai instariti decat noi. Iarasi aici a fost un conflict. Un lucru nu intelegeam. Crestinismul spune sa asteptam viata vesnica si ca pamantul asta este suferinta, crestinismul reprima suferinta, nu-i place sa sufere, asteapta nu stiu ce salvare. Eu pur si simplu ador in primul rand natura. Sunetele naturale pe mine ma linistesc si tot cei frumos. Bai mie-mi place viata, inainte o reprimam. Iar nu intelegeam de ce trebuie sa cant despre dumnezeu cand nici nu-mi placea. Oamenii sunt egoisi si au grija ca orgoliul lor sa fie ranit. Atunci cand siguranta este pusa in pericol apare frica. Frica? De ce frica? Ciudat Dumnezeu. Nu stiu cum sa spun dar doamne doamne asta care-l stim noi de la scoala, biserica sufera de nebagare in seama. Si cum spuneai si tu: Acei oameni care n-au avut niciodata tangenta cu crestinismul vor arde in iad miliarde de ani? Nope. Nici asta nu-mi iesea, cu toate ca mergeam la biserica, cantam cu ei, ma rugam cu ei. Dar se nasteau intrebari in minte. Le-am ignorat o vreme, pana cand am inceput sa am insomni si ma gandeam si ma gandeam. Pana cand mi-am dat seama, ca eu nu stiam. Eram foarte nestiutor. Habar naveam. Si am inceput sa citesc si sa citesc si sa citesc si sa caut si sa caut pana cand am inteles ca lucrul careia ii opui rezistenta persista. Niciodata n-am fost relaxat cand eram in conceptia crestina. Tot timpul trebuia sa ma oprim sa ma gandesc, imi formasem o metoda prin care sa nu ma uit la femei. Imi puneam privirea in pamant. Bine ca acum nu le caut sa le privesc, dar cand vad o femeie frumoasa, apreciez. Sexul a fost cea mai mare problema a mea. Am avut o prietena care dupa ce faceam sex, eu incepeam sa plang. Nu e de ras. Abisul mintii este unul foarte infricosator. Odata ce ai lasat mintea sa te conduca esti ca si pierdut. Acum pentru prima data sexul pentru este ceva deosebit si inca n-am aflat cum se face cu adevarat sex(nu ma refer la ce promoveaza mass media) dar caut. Sexul este parte integranta din sinele meu, din minte. Este ca si hrana de zi cu zi. Cum sa reprimi asa ceva. Se pare ca dumnezeul romanesc nu mai are sens pentru multi, de un lucru sunt convins. Oamenii au inceput sa se trezeasca din aceasta latura comunista. Stiu doar ca in mine si in altul si in altul este ceva care priveste si prin care suntem conectati cu totii. Nu ma consider diferit fata de nimeni, dar stiu eu si am siguranta pe care nu poate sa mi-o ia nimeni ca tot ce-am acumulat pana acum au fost iluzii. Suffstar iti multumesc pentru faptul ca ai avut bunavointa sa spui adevarului pe nume. Iti multumesc.
Răspunde
Iti multumesc si eu. Citeste despre tantra, te va ajuta in problema pe care o ai.
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=1592
Ordonare:
După relevanţă
Tu crezi asa pentru ca nu Il cunosti intr-un mod personal pe acest minunat Dumnezeu care este Creatorul acestui Univers si al tau! Cand Il cunosti cu adevarat pe Dumnezeu, toate lucrurile capata sens.
Răspunde
Sa-ti dau un exemplu, parinti tai (ipotetic) se imbolnavesc de o boala cu transmisie genetica la urmasi si-ti transmit si tie boala prin mostenire genetica pe care o ai de la parinti. Care este vina ta ca mostenesti boala, nu ai vina dar o mostenesti din cauza inaintasilor. Cu pacatul este la fel, il mostenim genetic de la inaintasi, parinti nostri primordiali sunt vinovati de asta asa ca degeaba te revolti tu, singura noastra scapare este doar la Doctor.
N-am niciun pacat. Altii mi-au spus asta. Altii m-au facut vinovat. Eu n-am nimic.
Dacă îmi permiți, îți fac o recomandare. Funda nu se dă așa repede. E mai bine să aștepți o zi-două, pentru că vine unul cu un răspuns mai bun și atunci regreți că te-ai grăbit. Să fiu bine înțeles, nu spun că răspunsul lui suffarstar nu e bun; recomandarea este la modul general.
Iti dau dreptate. Intr-o parte. Oare totul se rezuma la funda? Really?
Egoul uman - oare mie ce-mi iese? vezi.
Dumnezeu nu are nevoie de afectiune, El e perfect si complet. Apoi, ne-a creat cu liberul arbitru, nu ne forteaza sa facem ce ne zice el.Deuteronom30:19,20
Biblia este o carte logica, deoarece Dumnezeu este logic; ca logica Lui nu se potriveste cu ce-a a noastra, lucrul acesta este altceva.
Cine dar ar putea sa vorbeasca despre Dumnezeu? Numai acela care a iesit de la Dumnezeu -adica Domnul Hristos. De aceea, cand vorbim despre Dumnezeu, ar trebui sa-L intrebam pe Domnul Hristos despre El. Si unde ne vorbeste Fiul despre Tatal? Ati intuit: in Biblie sau Sfanta Scriptura.
Inca o intrebare: cine poate cunoaste matematica? Un profesor de sport, sau unul de romana? Tot asa Biblia poate fi explicata numai de Autorul ei. Invataturile ei trebuiesc asimilate pentru ca aceasta sa-si ajunga scopul: transformarea caracterului; sa dorim sa nu mai facem voia noastra, ci sa dorim sa facem voia lui Dumnezeu. Este normal, firesc ca sa nu dorim dupa Dumnezeu, pentru ca Legea Lui ne condamna -ea condamna firea noastra; dar avem si salvare, pusa tot de El la dispozitie.
Nimeni sa nu se astepte ca vreodata o sa de-a nastere la copii ascultatori de Dumnezeu. Lucrul acesta nu se va intampla vreodata, deoarece noi ne nastem pacatosi, razvratiti impotriva lui Dumnezeu. Cand omul creste, atunci are posibilitatea alegerii.
La final, vreau sa spun ca Dumnezeu este inteles gresit din pricina acelora care singuri s-au facut reprezentantii lui Dumnezeu pe pamant. Oamenii privesc la preoti si la profesorii de religie -la toti acesti oameni care nu traiesc ceea ce spun, ci mai degraba reprezinta o religie rece, fara viata, cu un Dumnezeu necunoscut, greu de inteles. mantuirea nu vine de la inchinarea la icoane sau sarutul unor moaste. Ironia sortii este ca multor oameni le place lucrul acesta; caci si daca Dumnezeu le-ar fi fost descoperit in adevar, multi dintre acestia Il vor rastigni din nou si nou, deoarece viata Lui este ca o mustrare continua pentru ei. Pentru bani sunt ei angajati la biserici; dar ei nu-L cunosc pe Dumnezeu.
De unde sti tu ca noi ne nastem pacatosi? tot ce sti tu aici sunt doar informatii, cunostinte. Atat. Cunosti tu pe Dumnezeu ca sa stii ce se petrece cu adevarat? Gandeste un pic la rece. Tot ce sti sunt experientele tale sau doar informatii acumulate si acum mi le spui mie? Si eu pot sa-ti spun informatii si informatii. Biblia nu este o carte logica, Logica este contrara credintei. Insasi afirmatia ta se bate cap in cap. Daca o sa citesti biblia asa cum afirmi s-ar putea sa-ti schimbi parerea. Bun, cat despre Cristos nu are nicio legatura in cazul meu pentru ca el a trait atunci si eu traiesc acum. Ce se potrivea acum mult timp, nu se potriveste astazi. Tu ai trai dupa cum ti-as spune cineva de acum 2000 de ani? Tu o sa-mi raspunzi Da, pentru ca este Cristos, fiul lui dumnezeu. De unde sti asta? Pai tu o sa-mi raspunzi, din biblie, de la scoala, de la biserica. Esti doar un hard-disk. Retine. Detii informatii. Experienta in acest domeniu. Nu sunt sigur.
"De unde sti tu ca noi ne nastem pacatosi?" Biblia spune asa. Si doar Legea lui Dumnezeu il numeste pe om pacatos, si niciodata legile noastre omenesti. In ce priveste pacatul, despre acesta se poate vorbi doar in relatia dintre om si Dumnezeu. Deci notinea de pacat vine de la Dumnezeu. Caci un om nu poate pacatui impotriva altui om. Cand un om greseste fata de un alt om, este definit lucrul acesta ca fiind pacat, deoarece omul pe care l-am ranit este proprietatea lui Dumnezeu; si deci fata de Dumnezeu am pacatuit, si nu fata de om. Deci pacatul reprezinta greseala noastra inaintea lui Dumnezeu(sau fata de El), si nu inaintea oamenilor.
"Cunosti tu pe Dumnezeu ca sa stii ce se petrece cu adevarat?" Da. Si numai un om care il cunoaste pe Dumnezeu poate vorbi despre El. Cat de greu poate sa fie unui om sa-L cunoasca pe Dumnezeu? Trebuie sa faca penitente? Nu. Trebuie sa aiba facultate in domeniu? Nicidecum. Trebuie sa fim bogati ori saraci? Nici atat. Dumnezeu este langa noi; dar ceea ce ne impiedicam sa-L vedem sunt prejudecatile noastre, sau inimile noastre care nu vor sa se pocaiasca.
Deseori aud lozinca: "Asa m-am nascut, asa mor; nu ma pocaiesc eu". Altii se ascund dupa alta lozinca: "E pacat sa-ti schimbi religia", de parca Dumnezeu iti cere sa-ti schimbi religia.
"Cind il cunosti cu adevărat pe Dumnezeu, toate lucrurile capată un sens." a spus ceva mai sus Emas.
Omule bun, te rog nu ignora aceste cuvinte! Singura fericire si singura autentica este cea de la Dumnezeu! Ma întristez profund citindu-ți mesajele sa constat ca esti pe cale sa-i întorci spatele lui Dumnezeu si sa îmbrățișezi ateismul. Te rog, nu-l alunga pe Dumnezeu din inima ta! Ateismul este o capcana, o iluzie trista, care te va face sa crezi ca esti fericit si liber dar care te va inchide mai apoi intr-o cușca a nefericirii si păcatului. Nu poți fi fericit cu adevărat decit in Dumnezeu! Nu poți fi liber cu adevărat decit in Dumnezeu!
"Iubește si fa ce vrei!", spunea un sfint părinte. Iubește in Hristos, si fa ce vrei! Poți sa faci apoi orice, nimeni nu te restricționează cu nimic. Fericirea nu vine din libertatea pe care ți-o dai tu singur, de a face tot ce dorești. Este o tragica iluzie! Renunțarea la Hristos, prietenul nostru, si adoptarea unei vieți "libere" fără El, in care chipurile poți sa guști din orice, poti sa faci sex neîngrădit si cu oricine, poti sa te masturbezi, sa "accesezi" orice fruct care mai înainte era oprit, te vor cobori in final intr-o imensa prăpastie a deznădejdii in care respectul de sine va dispărea. Totul e praf, pe lumea asta! Fericirea care si-o da omul este iluzorie, neconsistenta. Fericirea pe care i-o da Dumnezeu omului, este singura adevarata!
Tu, acum, esti ca un copil care descoperă lumea. Este o lume frumoasa, strălucitoare, fermecatoare. "Voi nu sinteti din aceasta lume!", le-a spus Mintuitorul cindva apostolilor. Cei ce sint ai lui Dumnezeu, nu sint din aceasta lume, draga prietene. Nu te preda lumii acesteia, te rog din suflet! Astăzi tu descoperi lumea, sper ca mai târziu sa descoperi viața.
Ti-am spus ca esti doar un sursa buna de informatii? ti-am spus parca.
Sa accepti ca adevar elementar tot ce scrie biblia fara ca tu sa ai o experienta proprie se numeste ignoranta. Cum pot sa fiu eu sigur ca biblia de astazi este scrisa in totalitate de Dumnezeu? Nu pot sa accept asa ceva. Am acceptat o perioada si mi-am dat seama ca imi face destul de rau. Cat despre afirmatia ta cu privire la cunostinta despre Dumnezeu ti-as strica placerea daca ti-as spune ca tot ce-mi spui tu aici sunt doar informatii. Sa nu crezi ca tot ce scrie in scriptura vine din propria ta intelegere. In primul rand tu nu ai ajuns la o intelegere a ta proprie. Tot ce tu imi spui mie aici ti-a fost spus la randul tau de altcineva, popa, pastor, biserica, scoala, societate, parinti s.a.m.d. Intr-un final ai acceptat aceste afirmatii ca fiind adevarul tau personal, dar niciodata n-au venit din testarea ta personala adica experienta. Eu n-am facut niciodata afirmatia "asa m-am nascut asa mor" dimpotriva chiar. Eu cred ca Dumnezeu nu este langa noi, ci in noi insine. Se manifesta de fiecare data cand lucrurile elementare imi aduc fericire si o pace adanca. Natura este ceva profund la un nivel mult mai adanc.
Eu n-am afirmat niciodata ca imbratisez ateismul. Te rog reciteste postarea mea. Vad ca dai o explicatie inutila la care eu nici nu m-am gandit. Tu esti sigur ca il cunosti pe acest Dumnezeu? Eu sincer la cate adunari si biserici am fost n-am ajuns sa-L cunosc personal. De fapt eu nu ma cunosc pe mine. Cum pot sa aduci in vedere cunoasterea altuia, unui lucru exterior? Adica sa ma uit in gradina vecinului daca sau facut morcovii pe care eu i-am plantat la mine in gradina. E absurd. Iarasi afirmatia "Iubeste si fa ce vrei" - si tu continui "spunea un sfant parinte" Ironic este faptul ca de fiecare data si retine ca mergeam la popa, pastor, oameni batrani. Aceasi pastila spirituala. Crede in Dumnezeu ca El e bun si ca iarta oamenii si chesti din astea. Isus in sus, Isus in jos. Ba eu nul cunosc pe acest Isus, desi mi-au spus altii ca El e bun, ca-mi da de mancare, ca face ca sa rasara soarele peste mine, ca la un alt nivel eu sa ma simt dator lui si sa-l venerez. Iarasi asta nu inteleg. Eu nu afirm ca nu cred sau ca nu mai cred in asa ceva, dar ca sa iau de bun augur ce spun altii, mi se pare atrocic. O sa-ti dau un proverb care spune asa, dar nu stiu cat o sa intelegi tu din el, te rog retine - daca vrei: "Degetul care arata catre luna, nu e luna" Mediteaza daca vrei la acest aspect. Bai chiar ma simt bine in ciudat declaratiei tale de compatimire idolatra care o faci. Ca o sa fiu nefericit si ma rog. Iluzia este de fapt ca inainte ma simteam nefericit. Acum de ce ma simt chiar bine? "Totul e praf pe lumea asta" Ce fel de afirmatie e asta? Cum de ai ajuns la concluzia asta? Iti spun eu. Ingurgitezi prea mult laturi mass media si din anturaj. Si deja asta cu sex cu oricine, eu nici n-am pomenit de asa ceva. Sincer sa fiu astfel de declarati dadeam si eu altora cand eram de conceptia ta - ba te rog ai grjia si nu stiu ce. Acum te rog cauta in biblie urmatorul pasaj. Dumnezeu il cheama pe Moise pe muntele Sinai si ii spune: Poporul meu moare din lipsa de "necunostinta" Atat. Pentru mine a fost suficient. O seara buna.
Dumnezeu imi este martor si nu mint: iti scriu aici nu pentru a-mi etala cunostintele, ci pentru ca tu sa nu pieri in multitudinea de filozofii aparute in lume.
Repet inca odata pentru ca sa poti ajunge la cunostinta adevarului: de unde stii tu despre Dumnezeu? Cine ti-a vorbit despre El? Sau unde gasim scris despre El? Oare nu in Scripturi? Nu gasesti Cuvantul Lui in alta parte decat in Scripturi. Nu musulmanii iti vorbesc despre El(ei il au pe Allah; si multi spun ca Allah este Dumnezeu dar nu este asa); nici budistii nu iti vorbesc despre Dumnezeu(ei l-au ales pe Budha (din care ei singuri si-au tras numele, chiar daca au si o forma de crestinism); nici ateii nu iti vorbeste despre Dumnezeu (caci ei lupta impotriva Lui, chiar daca manifesta indiferenta); si nici macar crestinul de rand, care merge in fiecare sfarsit de saptamana la biserica, dar pe a carui Biblie s-a asternut de mult un strat gros de praf.
Asculta si ia aminte: cat exista lumea aceasta in care traim, exista si vrajmasul nostru (al oamenilor) si al lui Dumnezeu, adica diavolul sau Satana. Dumnezeu nu neaga existenta lui; ba din contra, ne avertizeaza ca sa nu cadem in inselatoriile lui. Una din inselatoriile vrajmasului este credinta ca el nu exista. De nimic nu se teme Satana decat de a-i fi descoperite planurile. El gaseste placere in a fi vazut de oameni cu coarne si cu copite; si aceasta este iarasi o mare amagire. El cauta pe orice cale si cu orice pret pentru a-i duce pe oameni departe de Dumnezeu, pana cand harul divin -adica posibilitatea ca oamenii sa fie mantuiti- sa fie inchis in dreptul lor. Acesta este scopul lui. El are amagiri pentru fiecare om in parte: si pentru cei care cred in Dumnezeu, si pentru aceia care nu cred in existenta lui Dumnezeu; si pentru cei care cred in existenta vrajmasului, si pentru cei care nu cred in existenta acestuia. In cei aproximativ 6 mii de ani cate are pamantul, Satana si-a dezvoltat capacitatile enorm de mult. El a fost cel mai puternic inger, si nu putem subestima puterea sa.
Cu toate acestea, cel mai umil suflet care se increde in Dumnezeu, nu poate fi dus in ratacire.
Deci daca un om vrea sa faca voia lui Dumnezeu, va ajunge sa cunoasca invatatura, dupa cum este scris: "Daca vrea cineva sa faca voia Lui, va ajunge sa cunoasca daca invatatura este de la Dumnezeu sau daca Eu vorbesc de la Mine." (Ioan.7:17) Tot cu "Sta scris!" a fost invins Satana de catre Domnul Hristos in pustia ispitirii. Deci vrajmasul a fost invins cu Biblia. La fel si astazi poate fi invins.
"Cuvantul Domnului este curatat; El este un scut pentru toti cei ce cauta adapost in El." (2Samuel.22:31)
Printre altele, apostolul Pavel ii indeamna pe credinciosi:
"Luati si coiful mantuirii si sabia Duhului, care este Cuvantul lui Dumnezeu." (Efeseni.6:17) Sa ne 'inarmam' impotriva amagirilor cu Sfintele Scripturi.
Tot Pavel spune: "Aduceti-va aminte de mai marii vostri, care v-au vestit Cuvantul lui Dumnezeu; uitati-va cu bagare de seama la sfarsitul felului lor de vietuire si urmati-le credinta!" (Evrei.13:7)
iar apotolul Ioan spune: "Dar cine pazeste Cuvantul Lui, in el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desavarsita; prin aceasta stim ca suntem in El." (1Ioan.2:5)
Tu poate spui ca Dumnezeu este tine, dar tu esti in El? Cum poti sa fii sigur de lucrul acesta? Este adevarat ca Dumnezeu doreste ca sa fie in noi; El doreste ca sa fie refacut din nou chipul Sau in noi -caracterul nostru sa fie schimbat.
Hai sa iti relatez o scurta povestioara, citita nu cu multa vreme in urma.
"O fetita si bunica ei erau la biserica intr-o dimineata. Fetita desena, ignorand in aparenta ceea ce spunea vorbitorul. Insa ea asculta. A tras-o pe bunica ei de maneca si a intrebat-o:
-Bunico, a zis vorbitorul ca Dumnezeu traieste in noi?
-Da, scumpa mea. El locuieste in noi.
Fetita a continuat sa deseneze, pana cand, dupa cateva clipe, a cerut raspuns la alta intrebare.
-Bunico, daca Dumnezeu este mai mare ca noi si traieste in noi, nu ar trebui ca ceva din El sa dea pe afara?"
"Isus a strigat: "Cine crede in Mine nu crede in Mine, ci in Cel ce M-a trimis pe Mine." (Ioan.12:44)
"Cine crede in Mine, din inima lui vor curge rauri de apa vie, cum zice Scriptura." (Ioan.7:38)
Dumnezeu Tatal locuieste in noi prin Fiul Sau; si aceasta se face prin Duhul Sfant. Aceasta se numeste experienta convertirii, a nasterii din nou de care vorbeste Scriptura. Este imposibil ca in inima unui om sa locuiasca Dumnezeu, si omul acesta sa nu gaseasca placere in a deschide zilnic Biblia, sa mediteze la ce a citit; si totodata este imposibil ca sa nu vorbeasca si altora despre Dumnezeu. Este imposibil ca aceasta transformare sa nu fie vazuta de cei din jurul lui, si sa nu se spuna despre omul acesta cum s-a spus despre ucenici: "si au priceput ca fusesera cu Isus." (Fapte.4:13)
Esti tu schimbat din nou? Gasesti tu placere sa deschizi Biblia in fiecare zi? Le vorbesti oamenilor despre dragostea lui Dumnezeu care ti-a schimbat viata? Ai renuntat tu la muzica, filmele si placerile acestei lumi care te tin in natura lor departe de Dumnezeu si de cer? Traiesti tu in asteptarea revenirii Mantuitorului si ii avertizezi pe oameni ca ziua aceea sa nu ii ia prin surprindere? Grabesti tu ziua revenirii Sale? Ai facut din Domnul Hristos, Domnul si Mantuitorul tau personal? Daca lucrurile acestea nu au avut loc in viata ta, atunci Dumnezeu nu locuieste in tine. El nu poate locui intr-o inima impartita. Daca nu esti convertit, atunci te sfatuiesc ca pe un frate sa cauti aceasta experienta cu Dumnezeu, fara de care nimeni nu Il va putea vedea si nici nu va intra in Imparatia Sa.
Multi oameni gasesc o piatra de poticnire in Sfintele Scripturi; dar tocmai acestea ne conduc la Dumnezeu, ne invata despre El, ne stabilizeaza credinta, o creste si o intareste. Daca noi n-am fi avut nevoie de Cuvantul lui Dumnezeu, atunci El nu ni l-ar mai fi dat. Dar Dumnezeu stie ca noi nu putem face fata ratacirilor si amagirilor fara Cuvantul Sau, adica Sfanta Scriptura. Si oamenilor nu le place Biblia pentru ca le mustra pacatele si-i indeamna sa-si schimbe viata; dar tocmai de lucrul acesta avem noi nevoie. De-a lungul veacurilor trecute, Biserica Catolica a ascuns intr-un fel sau altul Biblia de oameni; dar aceasta nu este biserica lui Dumnezeu, si nici nu va fi vreodata. Totusi, multi oameni ii aduc inchinare, pentru ca spun ei -este mai usor de ajuns la cer. Mare amagire este aceasta! Chiar si conducatorii lumii i se inchina. Dar sufletele sincere care cauta sa cunoasca adevarul, Dumnezeu le va scoate din babilonul acesta (babilon=amestecatura, incurcatura) spiritual si le va aduce in staulul Sau. Fie ca nu numai tu, ci toti care vor citi sa se afle printre acestia!
"nici budistii nu iti vorbesc despre Dumnezeu(ei l-au ales pe Budha (din care ei singuri si-au tras numele, chiar daca au si o forma de crestinism"
Tu macar ai citit vreodata filozofiile budiste ca sa tragi astfel de concluzii? Din cate vad nu. Dupa ce te documentezi o sa-ti schimbi parerea. Tu esti ortodox din ala la sange din cate vad. Compatimire idolatra. Sti tu cu adevarat ca biblia este adevarata? ai cercetat tu? Sau ti-au spus altii si ai luat de bun augur ce ti s-a spus?
""Cind il cunosti cu adevărat pe Dumnezeu, toate lucrurile capată un sens." a spus ceva mai sus Emas.
Omule bun, te rog nu ignora aceste cuvinte!" - Eu nu le ignor, dar imi spui si mie cum si unde l-ai cunoscut pe "Domnul"? Gandeste-te ca la alte persoane alti "zei"(la fel de adevarati) le-a oferit un sens tuturor lucrurilor.
"Sti tu cu adevarat ca biblia este adevarata? ai cercetat tu? Sau ti-au spus altii si ai luat de bun augur ce ti s-a spus? "
Eu vorbesc din experienta proprie, si nu din auzite. Caci asa cum trupul are nevoie de hrana ca sa traiasca, tot asa si sufletul are nevoie de hrana ca sa traiasca.
"Voi erati morti in greselile si in pacatele voastre". (Efeseni.2:1)
"Macar ca eram morti in greselile noastre, ne-a adus la viata impreuna cu Hristos (prin har sunteti mantuiti). (Efeseni.2:5)
"Pe voi, care erati morti in greselile voastre si in firea voastra pamanteasca netaiata imprejur, Dumnezeu v-a adus la viata impreuna cu El, dupa ce ne-a iertat toate greselile." (Coloseni.2:13) Deci cine are nevoie de Biblie inseamna ca are viata spirituala pe care trebuie sa o intretina. Mai exista si alte categorii de oameni spirituali; dar acestia au luat-o pe cai sucite. Numai cine L-a cunoscut pe Dumnezeu (adica Dumnezeu S-a facut cunoscut) poate avea o viata spirituala sanatoasa. Aceatsta ste adevarata viata. cat despre ceilalti oameni, Domnul Hristos spune: ""Vino dupa Mine", i-a raspuns Isus, "si lasa mortii sa-si ingroape mortii."" (Matei.8:22) Oamenii sunt inca morti in greseli si pacate. Dar nu aceasta este problema; ci refuzul lor de a fi inviati din punct de vedere spiritual.
Cat despre budisti si toti aceia care Ii slujesc doar partial lui Dumnezeu, eu le-as spune: "Voi va inchinati la ce nu cunoasteti; noi ne inchinam la ce cunoastem, caci Mantuirea vine de la iudei." (Ioan.4:22) Mantuirea vine de la iudei si nu de la alte religii, sau si de la alte religii.
Tinere spune-mi ceva din experienta ta. Tu ce-mi scrii mie aici imi copii din noul testament. Clarifica-mi cu experienta ta. Spune-mi cu cuvintele tale. Si eu pot sa scot biblia pe masa sau sa caut pe internet citate si sa ti le scriu. Tu nu ai facut decat sa copii, sa iei din alte parte. Tu cand te-ai nascut ai fost ca o tabla goala si treptat treptat ti sau scris pe ea tot felul de lucruri care treptat le-ai luat ca fiind experienta ta. Ai cautat autenticitatea acestor lucruri?
"Ai cautat autenticitatea acestor lucruri?" Da. Pentru ca Dumnezeu nu ne cere sa-L urmam orbeste. Si nimeni nu poate sa faca voia lui Dumnezeu daca nu-L cunoaste.
Experienta nasterii mele din nou s-a intamplat pe la 20 de ani pe cand eram in armata cu 2-3 luni inainte de eliberare. Am cunoscut ca Dumneze Se descopera oamenilor printr-o multitudine de cai; mie mi S-a descoperit printr-o carte. O carte care vorbea despre o fata cum a ea insasi a ajuns sa-L cunosca pe Dumnezeu, si cum Dumnezeu i-a schimbat viata. Eram uimit de felul in care Dumnezeu lucra in viata ei; si in cele mai grele incercari pe care le-a avut chiar in familia ei, Dumnezeu a ajutat-o.
(Copil fiind, intotdeauna mi-am dorit o viata mai buna, mai frumoasa).
Pe cand citeam cartea respectiva, incepusem sa ma intreb: "Oare chiar exista Dumnezeu?" Este si normal sa iti pui intrebari. Si tot citind, intrebarea s-a transformat in: "Doamne, Tu chiar existi cu adevarat?" Am fost convins nunuma de existenta Sa, ci si de dragostea Lui pentru mine. Atunci, fara ca sa-mi fi vorbit vreun om despre Dumnezeu, constrans de dragostea Lui pentru mine, m-am pus pe genunchi si mi-am predat viata lui Dumnezeu. O intreaga unitate militara a vazut schimbarea pe care Dumnezeu a facut-o in mine. Eram de felul meu un baiat cuminte, constiincios in felul lumii, chiar daca nu ma temeam de Dumnezeu si habar n-aveam de cer si de El. Dar cat de cuminte eram inainte, schimbarea pe care Dumnezeu a produs-o in mine nu a putut sa fie neobservata. Colegii si cadrele militare au vazut ca incepusem sa-L iubesc pe Dumnezeu; si nu-si puteau explica cum s-a intamplat lucrul acesta. Ironia sortii era ca nici eu nu stiam. Si nu numai pe Dumnezeu Il iubeam, ci si pe oameni. Incepusem sa vad viata cu alti ochi. Incepusem sa o inteleg. Natura imi parea cu totul altfel si incepusem sa admir lucrarile pe care Dumnezeu le facuse. Nu mai imi placea radioul si nici muzica pe care o ascultam inainte; pur si simplu nu mai imi placeau. Dar in schimb gaseam o placere deosebita sa meditez la Dumnezeu si la cer. Nu aveam Biblie cu mine. Imi intretineam viata spirituala cu meditatie la Dumnezeu si cu rugaciune. Da, viata mea se schimbase. Nu ma mai puteam duce seara la culcare mai inainte de a-I multumi Bunului Tata ceresc pentru ca a avut grija de mine in ziua care a trecut; si nu puteam sa incep ziua fara sa-I multumesc pentru ocrotirea din timpul noptii si pentru ziua care mi-a pus-o inainte. Nu puteam sa nu cer ocrotirea Sa neintrerupta. Incepusem sa fac lucrurile acestea intr-un mod natural, ca si cum asa ar fi trebuit sa fie facute, si eram intristat pentru ca ceilalti colegi ai mei erau straini de viata lui Dumnezeu. Nu era nici un om cu mine care sa-mi vorbeasca despre Dumnezeu; nu am cunoscut pe nimeni care sa imi fi vorbit despre El. Cartea o terminasem, iar relatia mea cu Dumnezeu continua. Eram fericit; eram implinit si convins de faptul ca nimic mai frumos de atat nu poate exerimenta vreodata un muritor. Sa fii constient pe deplin ca esti iubit de Dumnezeu, este ce-a mai inalta experienta la care poate ajunge vreodata omul. Acum logic vorbind: poate cineva sa refuze sa fie iubit? Cu cat mai mult ca dragostea aceasta nu venea de la un om, ci venea de la Dumnezeu! O experienta extraordinara! Nu-L mai vedeam pe Dumnezeu ca pe un strain; ba inca Il numeam Tata; si ma bucuram ca Domnul Isus era de-acum Domnul si Mantuitorul meu.
Stiam ca nu eram singurul pe pamant care se bucura de aceasta experienta, si simteam nevoia de partasie cu acei oameni care aveau aceeasi dragoste pentru Dumnezeu. Astfel se face ca intr-o zi, in ceasul rugaciunii m-am pus pe genunchi si I-am cerut lui Dumnezeu sa ma uca in biserica Sa.
"Sunt atat de multe biserici", I-am spsu eu; "Tata, Te rog, condu-ma in biserica Ta!" Si dupa ce am terminat armata, prin anumite imprejurari El m-a condus in biserica Sa.
Nu spun ca nu au fost si probleme dupa aceea -chiar din partea familiei si chiar neamului meu. "Te-ai gasit tu sa te pocaiesti! Pana acum nu te-ai pocait si te-ai gasit acum! Tu ma faci de rusine. In casa mea nu mai stai!", mi-a zis tata. Si pana astazi, multe lucruri s-au intamplat. Si da, lucruri autentice, nu spuse de altii ci experimentate pe 'pielea' mea.
Dumnezeu Insusi m-a condus la Biblie. Si fara El, absolut nimeni nu o poate intelege. Poate ca o va intelege doar la nivel teoretic, intelectual; dar numai cu Dumnezeu ea poate fi asimilata si practicata in viata de zi cu zi.
Daca poti trai fericit aici si acum asa cum esti acceptand lucrurile asa cum sunt ele astfel de intrebari nu te vor mai afecta. aceste intrebari, moartea, reincarnarea, extraterestrii se nasc din nevoia de a schima ceva in viata pentru a fi fericiti si atunci incepem sa cautam peste tot cum am putea aduce mult dorita schimbare, cautare care ne plimba in timpul vietii prin diferite credinte asa cum sunt diferite mentalitati, diferite rase etc.
ia un jurnal si scrie in el tot ce te face fericita, in fiecare zi in care se intampla sa fii fericita. apoi din vreme in vreme reciteste. cu timpul se vor limpezi apele si vei intelege. dar e nevoie de timp
Un curs de yoga traditionala poate fi de un real folos. yoga traditionala cuprinde mai mule ramuri, 8 la numar, iar pe langa acestea studiaza si astrologia, ayurveda samd
Nimeni nu se naste pacatos. Este vorba doar de vulnerabilitatile spre pacat ramase in firea umana.
Atunci ar trebui sa-mi reprim firea mea umana? pentru ca pana la urma asta sunt eu, cum sa ma neg sau sa evit sa fac ceea ce corpul meu are nevoie. Vulnerabilitatile spre pacat? in conceptia ta crezi ca toti suntem pacatosi si ca sa ne castigam salvarea trebuie sa facem ceva anume, sa ne oprim de la ceva anume. Se spune ca avem liberul arbitru, ce fel de liber arbitru iti da acest dumnezeu cand pe de alta parte iti cere sa renunti la anumite lucruri elementare tie. Iar cei care sa zicem merg in iad isi petrec vesnicia acolo? Iarasi asta nu inteleg pentru ca nu pot defini vesnicia. Nu pot sa inteleg acest concept. Ce fel de dumnezeu e asta? habar n-am
EmaS - te referi la faptul sa-L accept in inima mea ca domn si mantuitor? Te surprind daca ti-as spune ca am luat si botezul in acest sens. Am avut experiente in acest sens cand eram foarte visator si ma gandeam ca dumnezeu minunat s.a.m.d. Totusi nu pot sa accept unele lucruri ca fiind adevarate. Si ce daca le-a creat? Cu ce ma ajuta pe mine asta daca in tot acest context eu tot n-am reusit sa ma gasesc pe mine ci doar o forma de inchinare cu prezumtie spre venerare? Dumnezeu asta vrea venerat, nu crezi? Eu iti pot nega tie toate credintele si convingerile pentru ca si eu le-am avut. Pot sa-ti daram tie toata siguranta teoretic si sa-ti patrund in siguranta si sa-ti spun ca Biblia nu este asa de adevarata precum i se da importanta. Credem ca tot ce zboara se mananca. Nui asa. De unde pot sa stiu eu ca tot ce scrie acolo este 100% adevarat? cine imi da mie siguranta asta? Pastori?, popii,? tu? Nope. O sa-mi zici: Credinta. O sa cauti tu in verset despre credinta. Sa crezi. Eu nu spun ca nu cred, insa nu cred ce scrie acolo despre el. Eram foarte infocat ca sa spun asa, dar cand am pus in lumina toate lucrurile hmmm. Nu-mi ies. Nu stiu daca ai trait perioada in care batranii spuneau ca sa mergi la o biserica este o erezie. Mai ales sa citesti cartile lor. S-a dovedit chiar placut sa merg la ei. Acolo dupa o perioada ni s-a spus ca sa citim alte carti este iarasi o erezie ci sa citim numai si numai biblia si carti care fac referire la biblie, atat. Cand am citit altceva ce nu tine de crestinism, ceva neutru mi-am dat seama ca tot ce adunasem pana acum erau doar iluzii. Nu cred nimic decat experienta mea proprie si anume ca ce ti se potriveste tie, este nociv pentru mine.
Dragul meu nu contest ca ai fost botezat, dar nu ai avut o nastere din nou. Botezul nu are un efect magic. Botezul este marturia unui cuget curat. Cei care sunt transformati si innoiti nu se mai despart de Dumnezeu, pentru ca gusta din dragostea Lui. Milioane de martiri au platit cu sange pentru credinta lor. Pentru ca aveau o credinta vie, autentica. Biblia este singura Carte adevarata, ea are putere de mantuire de transformare de eliberare si vindecare.
Te-ar suprinde cu ceva daca ti-as spune ca am avut o nastere din nou?
Stiu despre ce nastere vorbesti. Omul trebuie sa se nasca din nou. Stiu versetul biblic in care Isus ii spune lui Nicodim.
Cine cunoaste pe Dumnezeu cu adevarat, nu Il paraseste niciodata. Probabil a fost entuziasm sau emotie ca un foc de paie, apoi s-a stins.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
