| Sixx_Klaw_1997 a întrebat:

Cum va explicati ca in doua recipiente de plastic, absolut identice, in care se afla intr-una apa normala si in cealalta apa sfintita, apa normala se strica, dar cea sfintita nu? Argumentati.

Răspuns Câştigător
suntserios
| suntserios a răspuns:

"Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine."

"Electrolizii de argint se utilizează la purificarea apei, deoarece argintul este un metal care are proprietăţi sterilizante şi antiseptice, la fel ca aurul. Pus în apă, el omoară toate bacteriile şi microbii. Este de ajuns şi o concentraţie foarte mică de argint ca să purifice apa. O parte din argintul metalic trece în apă, iar aceasta nu se strică", a explicat Silviu Moisa, inginer-chimist, Baia Mare.


Nu ti se par mai de bun simt aceste explicatii stiintifice decat balivernele tale >?

9 răspunsuri:
| doctorandus a răspuns:

Pune apa sfintita la caldura si sa vezi ca se strica.

Pune apa distilata la caldura (dar sa nu intre praf in ea) si ai sa vezi ca nu se strica.

| cristi202 a răspuns (pentru doctorandus):

Ai pus tu apa sfintita la caldura si s-a stricat? Concret, ai facut experimentul acesta? Hai sa vedem stiintific care e raspunsul, ca asta face stiinta, experineteaza, si abia apoi se pronunta, nu?
Apa distilata nu are cum sa se strice, caci nu are impuritati sau microorganisme, asa ca, nu zici nimic nou. E ca si cand ai zice ca daca eu vopsesc gardul cu vopsea verde, gardul va fi verde. happy

| Dandanache a răspuns (pentru cristi202):

"Concret, ai facut experimentul acesta? Hai sa vedem stiintific care e raspunsul, ca asta face stiinta, experineteaza, si abia apoi se pronunta, nu?"

Adevarul e ca acest experiment ar trebui facut stiintific, in laborator, iar rezultatele publicate intr-o revista de specialitate. In lipsa e lui, e loc de speculatii: ca apa se strica, ca nu se strica, ca de ce se strica, ca de ce nu se strica...

| cristi202 a răspuns (pentru Dandanache):

Pai asta zic si eu. Si nu iti trebuie un laborator. E de ajuns o sticla sa o pui pe calorifer, sau la soba, la calduram timp de mai multe saptamini. Dar sunt sigur ca Doctorandus nu a facut experimentul. Si totusi, vorbeste. In asa-zisul nume al stiintei. Dar hai intii sa vedem, dovedim, sau infirmam ce spunem printr-un experiment ce poate fi cit se poate de practic?

| Mayhem666 a răspuns:

Imi place poza ta cu "L" din Death Note.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Citește cu mare Atenție
Marturie a Sfantului Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului despre Dreptcredinciosul voevod Mihai Viteazul si adeverirea dreptei credinte
Cind Mihail-Voda, domnul Ungro-Vlahiei, l-a alungat pe Andrei Bathory si a luat sceptrul Ardealului, a sosit in orasul de scaun, numit Balgrad, si a voit ca sa zideasca acolo, in oras, o biserica ortodoxa. Insa preotii, orasenii si toti boierii, fiind de credinta latineasca [a Papei], nu-i ingaduiau sa zideasca, zicind ca ei sunt de credinta dreapta si de aceea nu doresc sa aiba in orasul lor o biserica de lege straina. Atunci domnitorul le-a spus: "Voi nu sinteti marturisitori ai dreptei credinte, caci nu aveti harul Sfintului Duh in biserica voastra. Noi insa, fiind dreptcredinciosi, avem puterea cea adevarata a harului Sfintului Duh, pe care si cu fapta sintem gata intotdeauna s-o aratam, cu ajutorul lui Dumnezeu". Dar ei voiau sa-si dovedeasca dreptatea prin infruntare de cuvinte si dispute. Ci el le-a zis: "Nu, nu prin dispute, ci cu fapta vreau s-o dovediti, altfel va voi arata eu, intru incredintarea tuturor". Iar ei i-au spus: "Cum sa aratam? Caci nu e cu putinta sa dovedim decat cu cuvintul sfintelor scripturi". El le-a zis: "In dispute este osteneala fara de capat, dar noi, fara infruntari de vorbe, putem usor sa dovedim cu ajutorul lui Dumnezeu. Haideti, zice, in mijlocul orasului si acolo sa ni se aduca apa curata, iar arhiereul meu si preotii sa-i o vor sfinti in vazul tuturor. Tot asa vor face si ai vostri, deosebit, si, sfintind-o, o vom pune in biserica voastra cea mare, in vase osebite, pe care le vom astupa si le vom pecetlui cu pecetile noastre, pecetluind si usa bisericii pentru 40 de zile. Si a cui apa va ramane nestricata, ca si cum de-abia ar fi fost scoasa din izvor, credinta aceluia este dreapta, iar daca apa cuiva se va strica, credinta lui este rea. Daca apa mea va ramane nestricata, cum nadajduiesc ca ma va ajuta Dumnezeu, voi n-o sa va mai impotriviti si o sa-mi ingaduiti sa zidesc biserica, iar daca nu, faca-se voia voastra, n-am s-o zidesc". Ei au strigat cu totii intr-un glas: "Bine, bine, sa fie asa!". Si, a doua zi dimineata, a iesit domnitorul cu toti boierii si curtenii sa-i in piata, cu episcopul si cu preotii, slujind litia dupa obicei, cu cruci, cu luminari si candele. Si, ajungind la locul pregatit, au savirsit marea sfintire a apei, rugindu-se cu totii lui Dumnezeu, cu lacrimi si suspine, sa proslaveasca dreapta credinta, iar pe cea rea s-o faca de rusine. Tot in piata, dar deoparte, in fata tuturor, latinii au sfintit apa si au sarat-o. Dupa care, astfel sfintindu-si apa, fiecare a turnat apa lui sfintita in cate un vas osebit, apoi si-au pus pecetile pe amindoua parti ale vaselor, le-au dus si le-au pus in biserica cea mare, au incuiat usil! e, le-au pecetluit si au plecat. In fiecare zi, domnitorul cu episcopul, cu preotii si cu toti dreptcredinciosii, se rugau, postind. Tot asa au facut si latinii. Si dupa ce au trecut 25 de zile, Dumnezeu i-a dat episcopului un semn. El a venit la domnitor si i-a zis: "Doamne, cheama-i pe latini si pe preotii lor si nu astepta ziua a patruzecea, cea hotarita. Sa mergem la biserica si, desfâcind pecetile, sa deschidem usile. Vei vedea harul lui Dumnezeu, iar robii Lui, care-si pun cu adevarat nadejdea in El, nu se vor face de rusine". Domnitorul, deci, chemindu-i pe toti, precum l-a sfatuit episcopul, a mers la biserica si, deschizind usile, au intrat cu totii. Mai intii, episcopul ortodox, ingenunchind, s-a rugat cu lacrimi la Dumnezeu, zicind: "Doamne, Dumnezeule, Unul in Sfinta Treime slavit si preamarit, precum inainte vreme pe dreptul Tau Ilie l-ai auzit vestind cu foc adevarul Tau si i-ai rusinat pe cei de rea credinta, auzi-ma acum si pe mine, robul Tau nevrednic, dimpreuna cu toti robii Tai de aici, nu pentru vrednicia noastra, pe care n-o avem, ci pentru slavirea numelui Tau sfint si pentru intarirea credintei noastre, care este adevarata credinta in Tine, arata intreg harul Sfintului Duh in apa aceasta, ca prin nestricaciunea ei sa vada toti ca numai in biserica Ta greceasca si soborniceasca de la Rasarit se afla credinta cea adevarata si harul cel adevarat al Sfintului Duh. Caci Tu esti singurul Care pe toate le binecuvintezi si le sfintesti, Dumnezeul nostru, si slava Tie iti inaltam, Tatalui si Fiului si Sfintului Duh, acum, si pururi, si in vecii vecilor, Amin!". Ridicindu-se si cintind: "Doamne, Lumina mea si Mintuitorul meu, de cine sa ma tem" - a rupt pecetea vasului cu apa sfintita si, uitindu-se la ea, a gasit-o mai curata si mai limpede decat inainte, cu mirosul neschimbat, ca si cum ar fi fost luata dintr-un izvor curgator, dupa care strigat, zicind: "Slava Tie, Dumnezeul nostru, Care Ti-ai plecat urechea la rugaciunile noastre, Slava Tie, Care proslavesti biserica Ta, Slava Tie, care intaresti cu slava credinta cea dreapta si nu ne-ai facut de rusine in asteptarile noastre". Si a zis catre toti: "Veniti sa vedeti cum a stat aceasta apa atitea zile, raminind nestricata datorita harului Sfintului Duh, si incredintati-va ca adevarata este credinta noastra ortodoxa". Iar latinii, rugindu-se si facind slujba dupa cum le era obiceiul, au rupt pecetea vasului in care se afla apa lor si, cum l-au destupat, toata biserica s-a implut de duhoare, ca s-au inspaimintat toti latinii si au strigat cu uimire: "Adevarata este credinta greceasca pe care o tine domnitorul. Sa-si zideasca, deci, biserica in orasul nostru, caci, fiindca nu i-am ingaduit, Dumnezeu s-a miniat pe noi si ne-a imputit apa". Si astfel, facuti de ocara, latinii si cu preotii lor s-au imprastiat cu mare rusine, iar unii dintre ei s-au convertit la credinta ortodoxa. Iar domnitorul, cu episcopul sau, cu preotii, cu toti boierii si ostasii sa-i, plini de bucurie si fericire, s-au intors la curte, slavindu-L si multumindu-I lui Dumnezeu pentru minunea ce a fost spre intarirea adevaratei credinte ortodoxe. In aceeasi zi a facut o mare ospat pentru intregul oras si pentru toata oastea sa.
Toti locuitorii tarii Ardealului, cu juramint, s-au aratat bucurosi sa zideasca biserica si sa n-o darime niciodata. Deci, domnitorul a inceput indata zidirea (dar nu in oras, ca nu cumva, o data cu schimbarea vremurilor, sa fie darimata, ci linga oras, aproape de zidul cetatii, intr-un loc frumos) si, dupa ce a zidit-o, a inchinat-o "..." si a mutat episcopia acolo (caci episcopii locuisera pana atunci in alt loc), unde se afla si astazi, cu bunavointa lui Dumnezeu. L-a pus acolo pe primul episcop al Balgradului, pe Ioan, barbat blind, virtuos si sfint, care, traind acolo in mare sfintenie, s-a invrednicit sa capete harul facerii de minuni. Dupa ce a murit, trupul lui a ramas si pana astazi neputrezit si bine mirositor, facind multe minuni pentru cei ce vin cu credinta la racla lui, intru slavirea lui Hristos, Dumnezeul nostru, Caruia I se cuvine toata slava, cinstirea si inchinaciunea, dimpreuna cu Tatal Lui Cel fara de inceput si cu preasfintul, preabunul, de viata datatorul Duh Sfint al Lui, acum, si pururea, si in vecii vecilor, Amin! Si cele scrise aici le-am am citit intr-un letopiset muntenesc si le-am auzit de la multi oameni vrednici de crezare, care au vazut cu ochii lor, dar mai ales de la parintele, care pe atunci era vistiernic, iar acum este mare logofat al tarii Ungro-Vlahiei, si de la Dragomir, marele pitar al aceleiasi tari.
Petru Movila, Arhiepiscop, Mitropolit al Kievului, Arhimandrit al Lavrei Pecerska, cu mina proprie.

| BogdanMx a răspuns:

In apa sfintita este harul Duhului Sfant. Iar unde Dumnezeu este salasluit nu se poate strica acel lucru fie ca este om sau apa. Dar sectantii si ateii cauta nascociri lumesti. Acum astept ca NoName sa ma voteze ca raspuns eronat laughing)

| Drimmero a răspuns (pentru BogdanMx):

Bwhahahahahaha,, nu-ti pierde vremea cu ateii, chiar nu vad ce rost are 'rivalitatea' asta, e nascuta de ieri/ de azi, pana a devenit un trend. Mai nou cand ii auzi pe puberii aia de 15-16 ani ca se declara atei, dar daca ii intrebi de ce,, se uita la tine de parca i-ai injurat.

| suntserios a răspuns (pentru BogdanMx):

"Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine."

"Electrolizii de argint se utilizează la purificarea apei, deoarece argintul este un metal care are proprietăţi sterilizante şi antiseptice, la fel ca aurul. Pus în apă, el omoară toate bacteriile şi microbii. Este de ajuns şi o concentraţie foarte mică de argint ca să purifice apa. O parte din argintul metalic trece în apă, iar aceasta nu se strică", a explicat Silviu Moisa, inginer-chimist, Baia Mare.


Nu ti se par mai de bun simt aceste explicatii stiintifice decat balivernele tale >?