Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Mândria în filosofia antică
Aristotel identifica mândria (megalopsychia, tradusă adesea drept mândrie corectă, măreție sufletească și magnanimitate)[1] drept coroana tuturor virtuților, distingând-o de vanitate, cumpătare și umilință astfel:
Despre om se zice că e mândru când crede despre sine că e capabil de fapte mărețe, fiind demn de ele; căci cine crede asta în afara capacităților sale este un prost, dar niciun om virtuos nu este nebun sau prost. Omul mândru este, prin urmare, omul pe care l-am descris. Căci cine este capabil de puțin și crede despre sine că e capabil de puțin este cumpătat, dar nu este mândru; căci mândria implică măreție, la fel cum frumusețea implică un trup bine proporționat, iar oamenii mici pot fi aspectuoși și bine proporționați, dar nu pot fi frumoși.[2]
El conchide apoi că:
Prin urmare, mândria pare să fie un fel de coroană a virtuților; căci le face mai puternice și nu poate avea loc fără ele. Prin urmare este greu să fii cu adevărat mândru; căci acest lucru este imposibil fără noblețe și fără bunătate a caracterului.'[3][4]
Din contra, Aristotel definea hybrisul după cum urmează:
a produce rușine victimei sale, nu pentru ca ceva să ți se întâmple ție, nici din cauză ce ceva ți s-a întâmplat ție, ci pur și simplu pentru a te satisface pe tine. Hybrisul nu este îndreptarea rănilor trecute, acest lucru numindu-se răzbunare. Cât despre plăcerea hybrisului, cauza ei este aceasta: oamenii cred că tratându-i pe alții cu răutate își sporesc propria superioritate.[5]
Deci, deși multe religii nu recunosc diferența aceasta, pentru Aristotel și mulți alți filosofi hybrisul este ceva cu totul diferit de mândrie.
Răspunde Apreciez intentia (si votul) dar ai uitat ghilimelele si mentionarea sursei.
Hula impotriva spiritului sfant.Dar mandria daca nu e corectata, merge inaintea caderii, zice Biblia.
Unii inteleg in mod gresit ca "mandrie" s-ar referi la onoare si demnitate. In morala crestina onoarea si demnitatea au locul lor de cinste, dar MANDRIA ESTE ASOCIATA AROGANTEI, vanitatii, orgoliului, egoismului, -pacate capitale ce degradeaza sufletul! 
Teoretic, crima ar fi un pacat mai mare decat mandria. Asta e doar un exemplu. Dar cum nu exista pacate, nu prea are rost sa facem comparatie intre ele.
Cel mai mare "pacat" este cel pe care il consideri tu(conform gandirii tale).
''Pacatul'' este definit ca fiind acele ''actiuni''/(trairi) care sunt nedemne.
Da exista! din pacate DA!
Mandria(exagerata) de OBICEI afecteaza doar persoana in cauza, nu si pe cele din jur...insa exista anumite ''pacate''(daca asa vrei sa le spui) care ii afecteaza /raneste in special pe ceilalti...dar in cele din urma si pe cel care a savarsit ''pacatul''!
Este pacatul pe care il poti face intr-un timp mai mic decat secunda. Prin el a cazut o lume.
De la multi asceti ai Egiptului au ramas cateva invataturi impotriva lui.
Sf Antonie a fost indreptat catre un curelar (un lucrator oarecare din lume) si catre Pavel Tebeul pentru a se smeri, iar Sf Macarie catre doua surori dintr-un sat si catre doi pustnici necunoscuti.
Este pacatul care poate surpa intr-o clipa osteneala de ani.
Te referi la mandrie probabil.
Exact. Despre el spuneam.
Nu am clasificat pacatele; ce rost ar avea sa clasifici un alt pacat ca fiind mic, daca prin el milioane pierd lumina?
Foarte bine ca a intrebat omul, ca multi vedem pacat doar concubinajul.
Parintele Selafiil din Tomsk spunea: "O, si pentru a sadi smerenia in inima mea invartosata, eu, mosneagul Selafiil, am racait mult, am zgariat multa zgura de pe inima mea; mult sange a curs intr-aceasta cercare a mea, si inca n-am izbutit sa ating smerenia."
Normal incepand de la adulter, viol, omor si pana la batai, injurii etc. Omule e timpul sa iesi din chilia ta si sa intri in lumea reala.
-
anonim_4396 întreabă:
5 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
