@Bent, cum se face ca in imensitatea inteligentei tale esti singurul care nu a inteles intrebarea? Naspa.Eu te cred, esti un filozof tacut, unul care criticá, ironizeaza orice postare, el neavand nici una care sa-i dovedeasca ideile abstracte despre viata.
Hai má, lasa stilul meu, lasa filozofia mea, raspunde si tu macar o data folositor la o intrebare.Ca tine sunt mii ...milioane.
Draga Nony, dar cine te-a deprimat pe tine in halul asta de gandesti atat de existentialist? Hai mai bine la o bere
Eu cred ca misterul vietii nu va fi descifrat vreodata. In urma noastra raman amintirile, destinele care le-am schimbat, parerile pe care ni le-am facut cunoscute, sau acel "ceva" cu care am iesit in evidenta (Eminescu cu poeziile lui, Grigoresc a pictat nenumarate tablouri si mai rar om care sa nu-l cunoasca, etc.)... Se spune ca pentru a fi un om implinit trebuie sa lasi ceva in urma ta.
Rămân poze, filme sau pur şi simplu amintiri care evocă felul în care am fost percepuţi de contemporanii noştrii.
Trăim, cu bune şi rele, pentru a perpetua specia umană care altfel ar dispărea de pe Pământ şi s-ar pierde o verigă a lanţului trofic.
Salut. Frumos spus, mai Nony. Ai talent observ. Pentru a-ti raspunde totusi serios la intrebare, eu cred ca viata nu e chiar asa de complicata, pe cat poate ajungem in unele momente, sa o consideram. Eu cred ca ne-am nascut pentru a iubi si a fi iubiti, pentru a ne bucura si a suferi, pentru a calatori si a vedea cat mai multe din locurile asa de minunate de pe acest pamant.intr-un cuvant pentru a TRAI. Motto-ul pe care incerc sa-l urmez eu: Don't worry! Be happy! Life is too short to be sad!
Si atunci intrebam la rindul la rindul nostru din dorinta de a afla adevaruri deja stiute, cu toate ca harciogul s-a bandajat la cap sa le pricepeti, ca totul nu vine pe lume decit prin trairile noastre si, in acelasi timp, putem aproba trairile altora atita timp cit coincid cu trairile noastre, altfel nu.