Hey Cee faceti?
Bun deci o sa trec direct la subiect. Imi puteti da si mie un subiect pentru o poveste? Dar daca se poate sa fie mai "Paranormal " Adica nu ca toate celelalte : E o fata care se indragosteste apoi sufera dupa ia se indragosteste.
Dau Fundaaa

Salut,

Am o propunere, sper să îţi placă. Este creaţia mea, nu o vei găsi niciunde altundeva, am scris-o chiar în această seară (11 iulie 2012):

Era puţin trecut de orele 22:00. Damian, un bărbat de 30 de ani, destul de înalt, bine făcut, cu o privire albastră, inteligentă, muncitor la o fabrică de instrumente optice, se întorcea pe jos de la serviciu către casă, într-o seară de toamnă rece, înnegurată de o ploaie rece, pătrunzătoare. Să mai scurteze din drum, se hotăreşte să treacă prin cimitirul de la maginea oraşului. Atmosfera era apăsătoare, frigul tăios şi oboseala îi crispa chipul.

Pe la jumătatea scurtăturii prin cimitir, îi apare în faţă o fată de o frumuseţe ireală, de o fineţe a pielii şi de o drăgălăşenie nemaintâlnită. Rămase foarte surprins de această apariţie, şi încremeni pe loc, fără să se sperie. Mirarea îi fu şi mai mare când delicata fată începu să-i vorbească şi să-l roage să o însoţească către casă, pe acea vreme câinoasă. Uşor nedumerit, el a acceptat propunerea şi i-a oferit fetei paltonul lui, pentru că în afară de o rochiţă albă, imaculată şi de o pereche de pantofi de vară, fata nu purta alte haine. Pe drumul petrecut împreună, nu schimbară aproape nicio vorbă, dar Damian avu îndrăzneala să o privească mai pe îndelete, frumuseţea ei îl tulbură şi îi alungă într-un fel oboseala. Ochii ei jucăuşi, învăluiţi într-o mantie de mister îi căută pe cei ai lui Damian, iar la văzul lor fata îşi mută brusc privirea, zâmbind parcă nevăzut, într-un colţ al gurii. Damian nu era în nicio relaţie de luni bune, avusese o iubită din alt oraş, o iubise ca un nebun, dar ochii care nu se văd, se uită, ceea ce s-a şi întâmplat de fapt. Întâmplarea îl cam răvăşise, nu era sigur cum să reacţioneze, aşa că s-a hotărât să rămână cât de cât distant, dar cu o curiozitate afişată discret.

Nu trecu mult şi ajuseseră amândoi în faţa unei case vechi, cu o uşă impunătoare. Fata îl rugă să o aştepte afară, până intră rapid în casă, şi să îi înapoieze numaidecât paltonul care o protejase de ploaia nemiloasă şi de frigul toamnei. El încuviinţă din cap şi se puse pe aşteptat. Minutele se scurgeau greu, Damian rămăsese doar într-un pulovăr de lână, ploaia îl udă până la piele, cu greu îşi mai putea stăpâni tremuratul. Oboseala se reinstală şi îl apăsa din ce în ce mai mult. După câteva minute bune, misterioasa fată nu se mai arătă în uşă, nerăbdarea îl încerca greu pe Damian, care se hotărî să bată la uşă în puterea nopţii. După câteva secunde, în uşă apăru un bărbat în vârstă, însoţit de o femeie la vârsta senectuţii, amândoi aveau priviri iscoditoare. Damian le povesti întâmplarea, şi rămase afectat când află că cei doi bătrâni nu sunt părinţii fetei, iar aceştia îi spuseseră că nu este posibil să fi intrat acea fată în casă, fiica lor seamănă perfect cu fata întâlnită de Damian, însă fata lor s-a prăpădit acum 5 ani, într-un accident foarte grav de motocicletă, lăsându-le sufletele sfârtecate de durere.

Complet descumpănit, Damian i-a rugat pe cei 2 bătrâni să le asculte încă o dată povestea, să îi convingă că nu era niciun vis, sau nici o închipuire. Mai mult decât atât, Damian a reuşit să-i roage pe stăpânii casei să intre în casă, să-şi caute paltonul. Aceştia au acceptat şi l-au condus pe Damian către fosta cameră a fetei lor dragi, trecută atât de devreme în lumea celor drepţi. Toţi trei au rămas şocaţi, blocaţi, cu respiraţia tăiată, când, în camera goală, pe scaunul biroului la care Magda învăţase atâţia ani, au văzut paltonul lui Damian, din palton se scurgeau şiroaie de apă rece…

De aici te-aş lăsa pe tine să continui, sper să îţi iasă o poveste foarte interesantă.