Am depresie si anxietate de mult timp si in ultimul timp devine tot mai greu de suportat, nu mai vreau sa mor ca inainte dar oarecum imi doresc dar pe de alta parte imi doresc si sa traiesc mult, ciudat idk. Cateodata simt ca un moment de plictiseala extrema si sunt agitat cumva si tot oftez, oare sa fie un atac de panica? Nu stiu cum sa explic, oricum e destul de aiurea, nu am nici un prieten si mereu ma plictisesc, nu pot vorbi cu nimeni, am emotii, ma comport destul de ciudat, mai ales cu persoane mai straine, nu am la cine sa spun ce simt, nimeni nu ma intelege si devine greu de suportat sa tot tii in tine asta... cum as putea scapa de emotiile astea ciudate si sa imi fac prieteni ca nu mai pot?

Singurul prieten pe care-l meriti sa-l ai este psihiatru, cu ambitie poti deveni un om normal

Cred că e un fel de atac de panica, nu știu sigur. Dar ce știu e că nu are sens sa mori. Poate tu câteodată ai impresia că nu are sens sa trăiești, dar are. Nu ai idee ce lasă în urmă cineva care se sinucide, și nu merită, nu există nimeni și nimic din lumea asta pentru care merita să îți dai viața. Oricât de imposibil ți s-ar părea, perioada asta o să treacă. O sa vina o zi in care o sa realizezi că viața nu e atât de groaznica. Daca ești la liceu, și presupun că ești, e greu să-ți faci prieteni, să găsești unul pe bune. Foarte rar o sa întâlnești pe cineva care să-ți zică "Mă, eu îl cunosc pe cel mai bun prieten al meu de la liceu și uite, 10 ani mai târziu încă mi-e alături." Sunt cazuri foarte rare, așa că un prieten în liceu e doar o cunoștință mai apropiată temporara. Nu e imposibil să găsești așa ceva, trebuie doar sa vezi cine are cam aceleași gusturi și preferințe ca tine, intri in vorba și apoi tot vorbiți. Dar dacă nu e nimeni în clasa ta cu care te-ai putea înțelege nu e sfârșitul lumii. Tu gândește-te la tine, să faci ce e cel mai bine pentru tine și să ai grijă de tine, contezi.