Din cauza timidității, vorbitul în public are, în cazul tău, efectul unui sport extrem, în sensul că adrenalina îți provoacă creșterea pulsului și a tensiunii arteriale și înroșirea feței, printre altele.
Te înțeleg perfect, mi se întâmplă și mie același lucru când trebuie să vorbesc în public. Găsește-ți un obiect mic, ceva ca o pietricică ori scoică, ține-l cu tine mereu iar în momentul în care e nevoie să vorbești în public, strânge-l în mână și încearcă să faci abstracție de zgomotul de fond reprezentat de râsetele colegilor tăi. Pe cât posibil, respiră rar și adânc. Trebuie să te concentrezi asupra obiectului și să-ți închipui cum toată tensiunea ta se scurge înăuntrul lui, lăsându-te pe tine calmă și liniștită.
Ai anxietate, posibil un atac de panica si este normal, nu faci ceva confortabil. Daca esti timid, cu atat mai rau.
Ce ai de facut? Acelasi lucru. Chestii inconfortabile pana te obisnuiesti si nu o sa ti se mai para mare lucru.
In viata o sa ai constant parte de astfel de provocari. Scoala/liceul fac doar sa te pregateasca.
Dacă ți se întâmplă asta când vorbești cu cineva sau spui ceva în față clasei atunci poate fi vorba de anxietate socială, ai emoții, ești timid.
De când se întâmplă asta?
Este timiditatea și emoția! Prin asta trecem cu toții (într-o intensitate mare sau mică). Se poate rezolva prin mai multă comunicare și prin înțelegerea faptului că totul se învață. Atitudinea pozitivă și optimistă te va ajuta enorm. Și mai e ceva: nu băga în seamă râsul altora. Uneori e doar un zgomot de fond...