Pentru inceput, am 17 ani si am o dilema care ma tot roade de ceva timp. Eu sunt introvertit si la inceput, cand am realizat asta, am incercat sa ma schimb. Prin introvertit ma refer la faptul ca sunt mai inchis, izolat, comunic doar cu cateva persoane, nu prea am motive de bucurie niciodata, ca sa fiu amabil trebuie sa tac din gura mereu, si altele. Dupa un timp, am acceptat ceea ce sunt si am renuntat la conceptia de schimbare. Ceea ce urmeaza sa va zic, ar putea fi considerat de unii dintre voi o ocupatie dubioasa sau irationala, dar eu nu o vad asa. Mereu mi-am dorit sa am gasca mea de prieteni cu care ies in oras, insa niciodata nu mi-a iesit, tocmai din pricina faptului ca sunt mai antisocial. Mi-am creat proprii prieteni in casa, vorbesc singur si pentru cateva momente totul pare atat de real si de tare. Ideea e ca eu sunt CONSTIENT ca in momentul ala nimic nu este real si ca totul se petrece doar in mintea mea, insa, in opinia voastra, e ceva normal?! Eu ma gandesc ca din dorinta mea exacerbata din interior, de a avea prieteni, a rezultat chestia asta, vorbitul de unul singur cu "altii" care de fapt, nu exista.

Ce as putea sa fac? Stiu ca am trecut de mult de varsta la care ar fi fost ceva normal sa am prieteni imaginari and ***, insa daca n-am in realitate, am ajuns sa-mi creez propriul univers imaginar. Nu ma faceti nebun va rog, as dori parerea voastra deoarece ar conta foarte mult pentru mine.

In weekend-uri nu ies, la scoala stau singur, si totul devine anost si plictisitor, ceea ce ma duce cu gandul la faptul ca eu am ajuns introvertit, nu m-am nascut asa... pentru ca, in esenta, imi doresc foarte mult sa fiu inconjurat de multe persoane.

Multumesc anticipat!

Te-ai gandit ca poate nu ai intalnit inca oamenii potriviti? Daca nu stii inca destule lucruri despre tine, incearca sa te auto cunosti, ma refer la lucruri generale, ex: hoby-uri, muzica, sporturi, cartile preferate, filme, seriale, etc., da-ti seama ce fel de persoanlitate ai, cand ai sa reusesti asta ai sa poti comunica mai usor, desigur cu oamenii cu care te potrivesti, ca nu are rost sa iti petreci timpul cu niste oameni ce nu ai nimic in comun.

"Sa vorbesti singur e sanatos". De ce? Pentru ca te ajuta fix la problema ta cu anti-socialul. Daca spuneai ca la scoala nu vorbesti cu nimeni, dar si singur esti mut atunci puteai spune ca e ceva in neregula cu tine. Eu am cativa (adica 1-2) prieteni cu care vorbesc mai mult, in rest si eu vorbesc singur mai mult ca sa imi aduc aminte ce-am facut sau sa ma gandesc ce urmeaza sa fac, asa ca sa nu crezi ca e ceva anormal pentru orice varsta. Daca vrei prieteni pur si simplu te bagi printre ei (incerci sa te bagi in seama) si atunci te baga si ei in seama (iti sugerez sa nu te bagi printre cei care poate isi bat joc de tine).

Iesi din casa. nu mai te izola. incearca sa-ti gasesti prieteni si daca trebuie mai lasa d la tine. nu este normal sa ai prieteni imaginari. de aceea incearca sa nu stai mereu in casa. iesi plimbate prin prin parcuri uitete la un film sau mananca o inghetata ideea e sa nu stai numai in casa. nu te inchide in sine ci incearca sa fii deschis catre ceilalti ca sa poata sa fie si ei deschisi catre tine. nu i critica ci apropie-te de ei. nu esti nebun nici nu te gindi la acest lucru incearca sa vezi darurile vietii, lucruri mici care au foarte mare importanta si o sa vezi ca totul o sa fie ok

Nu ai întâlnit prsoana potrivită