Consider că nu este un lucru normal deoarece ești la vârsta la care trebuie să începi să faci alegeri și singură,chiar dacă ar putea să fie greșite.
Atâta timp cât ție îți place o haină,un lucru,asta este tot ce contează.
Totuși,nici reacția ta nu a fost una prea frumoasă,poate mama ta încă te vede ca pe un copil micuț(da,este greșit dar poate încă nu este obișnuită cu ideea că tu crești și o să tot crești și o să ai propria ta viață).
Ea nu îți vrea răul,doar poate consideră că încă nu ești responasibilă.
Încearcă să îi demonstrezi vârsta pe care o ai,maturitatea și nu prin vorbe grele, răstire, etc ci prin o comunicare calmă, liniștită.
În plus sunt magazine unde vânzătoarele nu vin peste tine și te influențează să cumperi ceva ce nu îți place, poți puncta și acest aspect.
Îi poți propune să îți ofere o șansă de a îi demonstra că poți face alegeri de bun gust și nu o să ajungi la final cu o mare țeapă?
Nu pot să zic că ar fi ok... dar acum depinde într-adevăr și de cât de descurcareață ești în viata de zi cu zi... ( sau cât de descurcăreață te consideră, în fapt mama ta! ).
Oricum, de la 15 ani încolo, treptat - treptat ( NU DEODATĂ! ) trebuie să ți se ofere șansa de a lua unele decizii! ( NU TOATE SINGURĂ! ) iar dacă te descurci în luarea corectă a deciziilor, ar trebui să capeți și putină independentă.
(Toate astea, pentru a fi PREGĂTITĂ DIN TIMP PENTRU VIAȚA DE ADULT! O viață în care, DECIZIILE TALE FAC DIFERENȚA ÎNTRE FERICITE ȘI NEFERICIRE! ) ( Căci, vrei sau nu să accepți, mama ta într-o zi nu va mai FII! )
Încă ceva...
"si mama nu ma lasa sa-mi aleg hainele si incaltamintea? "
E cumva vorba de îmbrăcăminte foarte provocatoare?
În special, pentru anii tăi?
Ai în garderoba ta doar asfel de elemente? Sau, și asfel de elemente?!
Dacă da, e oarecum ( oarecum / adică parțial! Nu în întregime! ) justificabilă reacția mamei tale.
"vreau sa ies in oras sa ma vad cu o fata si sa-mi iau niste chestii"
Probabil mama ta se întreabă dacă " prietena" ta nu poartă pălărie...
Mă gândeam că poate mama ta ( necunoscandu- ți prietena / amica ) poate consideră că de fapt prietena ta e în fapt... un prieten! ( pentru care și vrei să-ți achiziționezi o garderobă mai provocatoare, pentru a-l impresiona!
- voi adolescentele faceți de astea, iar mamele reacționează asfel - adicăprea "protector"! Adică " super" implicandu-se în orice ține de viața adolescentului în cauză, asfel, în loc de o bună comunicare între mamă-fiică ( părinte-copil )... se creează o prăpastie a neîncrederii și paranoia din ambele părți!
Pe scurt: te înțeleg și la mine fac ai mei la fel)
Am 17 ani sunt la liceu teoretic și ma îmbracă mereu dimineața cu haine groase pentru ca ei se gândesc ca e frig dimineața știu gândirea lor mna.
Dar mai bine te îmbraci cum vrei tu indiferent de ce zic ei mna.
Nici pe mine nu ma asculta ai mei dar asta este.
Nu avem ce sa facem.
Bună!
Este normal să te sfătuiască cu ce este bine să te îmbraci si cu ce îți stă bine, dar eu consider că este cam exagerat ca un părinte să nu te lase să cumperi pe cont propriu îmbrăcămintea sau încălțămintea dorită.
Poți să discuți cu mama ta despre acest aspect care te deranjează, spunându-i ca accepți să te sfătuiască, dar nu să te oblige să cumperi ce vrea ea sau să fie ea permanent lângă tine.
Este destul de dificil pentru părinți să înțeleagă asta, dar trebuie să fie momente în care îți lași copilul independent pentru că ei nu vor fi mereu la dispoziția lui, mai ales că va fi major în curând.
Îi trebuie și lui un pic de intimiditate și independență!
Sper că te-am ajutat!