Buna tuturor!
O sa încep prin a va scrie rezumatul vietii mele:
M-am nascut într-un sat din Maramures, iar parintii mei atunci cand eram mic, nu m-au dus la joaca la alti copii de varsta mea, iar cu timpul am devenit un baiat foarte timid si retras din punct de vedere social.Acest lucru m-a afectat,la scoala generala eram tinta ironiilor si eram dat la o parte(eram si gras si se luau de aspectul meu) si asa am început sa iau note din ce în ce mai mici, nu ma mai puteam concentra, iar la Evaluarea Nationala am luat note mici si am ajuns la un liceu slab(profil tehnologic). Eram foarte trist ca am ajuns la un liceu slab, deoarece pana în clasa a-VII-a aveam medii foarte bune.
La liceu, din cauza emotiilor si faptului ca eram retras din nou nu mi-am facut prieteni si nu m-am putut integra asa cum trebuie(aveam colegi care veneau si ma loveau fara sa le fac sau sa le spun nimic). Aveam doar 3-4 în clasa cu care ma întelegeam putin, dar dupa terminarea liceului nu am mai pastrat legatura.La liceul care eram desi am fost printre primii ca si medii, deoarece era un liceu slab nu mi-am dezvoltat o cultura generala vasta si nici nu am avut ambitia necesara sau impulsul sa avansez mai mult.Si uite asa, a venit bacul si l-am luat la limita(6 si ceva, cand am vazut nota mi-a venit sa ma bag sub pamant).La nota asta nu puteam avea pretentii de o facultate ok,asa ca,la indicatiile unei rude,m-am înscris la o postliceala cu specializare amg(asistenti medicali). Acolo,nu mi-am gasit prieteni cu care sa rezonez si tot singuratic am ramas(am gasit o singura persoana,dar era obsedata de gamming,la modul excesiv). Totusi,a început sa-mi placa la amg, mai ales cand faceam practica în spitale si vazand studenti de pe la medicina, m-am hotarat ca as vrea sa încerc sa merg si eu la medicina, desi stiam ca o sa fie greu pentru unul ca mine sa ajunga nu m-am lasat, primul an am picat examenul de admitere de la Fmf Oradea (mai exact anul trecut,am ales Oradea deoarece examenul era la alegere, din bio sau chimie, eu la chimie fiind "bata", nu am facut din clasa aX-a). Însa anul acesta dupa mult chin, am intrat la medicina în Sibiu (Era subiectul la alegere anul acesta).
Parintii mi-au gasit chirie, stau singur într-o garsoniera, au considerat ca asa o sa pot învata în liniste.
Desi, pe de-o parte eram bucuros ca am intrat la medicina, pe de alta parte eram trist cand ma gandeam ca o sa merg în Sibiu si cum nu am prieteni o sa fiu exlus de toata lumea.
Am început facultatea, nu ma asteptam sa gasesc niste colegi asa de treaba, în aceste 2 saptamani am iesit cu colegii de grupa(unde suntem numai 2 baieti) în fiecare zi la cafea, iar acolo cand am auzit ce licee au absolvit ei, m-am simtit prost deoarece eu vin de la un liceu de rahat.
Am ramas descurajat si în urma cursurilor, deoarece eu la chimie nu stiu nimic, nu stiu cum o sa fac fata, nici engleza nu stiu ca si altii.Nu stiu cum sa fac cu chimia, cum sa o iau de la 0, ca sa nu fiu cel mai prost din toata facultatea?
Desi,mergeam cu colegii în fiecare zi dupa ore la cafea si îmi dadeam si eu putin drumul la conversatie, ca sa nu încep cu stangul din prima, acum în weekend colegii nu mai scriu nimic pe grupul de wapp al grupei, ca sa iesim undeva, neavand prieteni stau toata ziua în garsoniera, doar nu o sa ma plimb de nebun prin oras? Cred ca deja am lasat o impresie proasta.
Pe langa starea mea depresiva si pe langa faptul ca înca nu am învatat nimic, a mai aparut o problema, si anume ca:m-am îndragostit de o colega de grupa cu care stateam împreuna la cafea(si ea este mai timida),practic ce simt eu pentru ea nu e o atractie fizica, ma atras sufletul ei si modestia.E prima data cand ma îndragostesc de cineva, asa stare nu am întalnit niciodata, nu mai am pofta de mancare, cand o vad deodata sunt mai vesel, mai pozitiv, iar acum în weekend cand nu mai ne întalnim colegii la cafea si nu o mai vad pe ea, îmi vine sa urlu de suparare.
Sunt constient ca doar ma distrug, nu s-ar uita ea, olimpica la biologie si foarte inteligenta, la un prost fara cultura generala si care a absolvit un liceu de "cacao", iar pe langa asta sunt gras si urat, iar pana la aceasta varsta a mea de 23 de ani nu am tinut nici macar de mana o fata.
Ma gandesc sa ma las de facultate deoarece nu stiu chimie deloc si decat sa ajung sa fiu luat în ras si aici, mai bine nu.Iar gandul ca o sa fiu mereu singur, fara prieteni si iubita ma omoara, mai ales ca nu pot sa-i spun sentimentle mele la acea fata.
Scuzati-ma, am scris foarte mult, desi nu cred ca ati citit tot ce am scris(cine ar citi toate rahaturile acestea?), însa daca ati citit, v-as fi recunoscator pentru niste sfaturi!

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook