Când aveam 16 ani părinții mei s-au despărțit și mama a plecat să lucreze in Spania, iar eu am rămas la bunica mea și nu aveam bani nici de școală. Când vorbeam la telefon cu mama și ii spuneam că nu am bani îmi zicea du-te la muncă că ești mare. Dar la vârsta de 16 ani unde eram să lucrez? Îi trimitea 100 de euro bunicii mele dar bunica plătea facturile de la curent și gaze cu acei bani. Nu ințeleg de ce părinții mei au fost mai exigenți cu mine? Ar trebui să nu mai vorbesc cu ei? Acum am 23 de ani dar trecutul m-a afectat iar eu n-am putut să merg la facultate

Cauta un loc de munca decent cu orar flexibil de preferabil. Si in timpul ce muncesti, apuca-te de facultate in ceea ce iti place.
Nu poti schimba trecutul si cu siguranta nu rezolvi nimic daca te plangi despre asta. Tot ce poti sa faci acum, e sa mergi mai departe. Cum ar zice americanul " It is what it is" adica "aia e" pe romaneste. Sunt multi care au trecut prin situatii precare sau dificile si au mers mai departe cu ce au avut la indemana.

La o facultate ai timp sa mergi! Chiar si la FR*( frecventa redusa) dacă vrei! Sunt si job-uri sezoniere pentru tineri de 16 ani *( vârstă de la care au drept de munca fără acordul părinților) acum ca a trecut vârsta aia nu mai are importanta. Totuși urat ca nu îți dădea si ție măcar 100 € in afara de banii pentru facturi!
Acum concentreaza-te pe găsirea unui job ( dacă nu ai ) sau dacă ai unul si BAC-ul luat vezi dacă te poți înscrie la o facultate care sa îți permită sa muncești si sa înveți! Nu mai dezgropa acum morții ca nu are rost!