Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Uimire. În ochii tăi de început de lume, într-ai mei, ca reflexie a ta, în oglindă. O uimire de culoare neagră, strălucitoare, tăioasă, curată, pură.
Dacă gheaţa ar fi neagră, aşa ar arăta, ca o uimire care te pătrunde până în cele mai îndepărtate părţi ale corpului, părţi de care nici nu ştiam că există, până în suflet, de exemplu, pe care îl simt infiorat, iremediabil atins, iremediabil viu. Datorită acestei uimiri de început care prelungeşte, ca un alt cordon ombilical, corpul meu cu o altă bucată de suflet, care lipsea fără să-mi dau seama si care, printr-un straniu proces de inversiune, a început să pompeze invers, înspre mine: viaţă, cu miros de uimire proaspătă.
Asta, la început, ca uvertură a spectacolului în care mi-ai transformat viaţa, ca o condiţie imperioasă a fiecărui început, ca o carte de vizită a ta. Pe urmă, uimirea se metamorfozează în descoperiri, cu fiecare nouă etapă. Fiecare zi, fiecare nouă cucerire, fiecare baricadă doborâtă sunt tot atâtea tărâmuri ale făgăduinţei pe care ţi le însuşeşti firesc, consecinţă a unei promisiuni vechi de când lumea.
Ca in basmul de demult, povestea era cu tinereţe fără bătrâneţe, dar tu, cu uimirea ta cea pătrunzătoare, ai transformat povestea în cea mai concretă, firească şi umană realitate. TU mi-ai dăruit mie acest dar, TU ai indeplinit promisiunea mea. TU eşti cea mai palpabilă dovadă a faptului că poveştile sunt reale, că ele se îndeplinesc dacă crezi suficient în ele, că tinereţea veşnică şi viaţa fără de moarte sunt realizabile fără să fii nevoit să treci pe celălalt tărâm. Ele se află doar la depărtare de o bătaie de inimă.
A ta.
Ştii, uneori mi-e teamă de timp, de trecerea lui prea rapidă, de momentele când nu voi mai putea, atât de firesc ca acum, să fac lucrurile, care acum mă umplu încă de acea uimire de început: să te iau în braţe şi tu să te încolăceşti de gâtul meu ca un ultim refugiu. Să îţi sărut ochii, cu patimă, într-o dorinţă nestăpânită de a săruta universul tău tot şi de a mă îmbăta de atâta puritate.
Să te strâng la pieptul meu şi tu să te cuibăreşti cu căpşorul în pliul cotului meu, cu cea mai nevinovată, sfântă încredere că nimic rău nu se poate întâmpla atât timp cât eu iţi mângâi părul şi visele. Să mă trezesc dimineaţa cu faţa ta lipită de faţa mea, ca şi cum şi ţie ţi s-ar părea ciudat că suntem doi, şi nu acelaşi suflet. Să plângi cu disperare că lumea pare de neînţeles şi e plină de ciudăţenii înfricosătoare, şi să adormi apoi suspinând, împăcat, cald, lângă inima mea. Să îţi descopăr a şaptea minune a lumii ascunsă într-o cutie cu creioane colorate şi să văd toate culorile înflorind apoi pe chipul tău într-un zâmbet de învingător.
Să pot, să te ridic deasupra capului, ca pe un trofeu, aşa cum împăraţii de demult îşi arătau moştenitorii poporului lor, şi să strig: "Priviţi minunea lumii!"
Da, mi-e teamă de timp, şi de momentul în care uimirea se va transforma în cunoaştere. Mi-e teamă de momentul, în care nu vei mai avea aceeaşi nevoie de mine ca şi acum, de ziua în care nu mă vei mai lăsa să-mi învârt degetele prin cârlionţii tăi, de cea în care nu vei mai mirosi a lapte şi a copilărie, ci a after-shave şi a experienţă.
Poate mă înşel. Poate, cum se intâmplă în toate poveştile, nu vei uita. Aşa cum promit solemn toţi copiii, pentru ca promisiunea să se risipească instantaneu, atunci când suflă un număr de lumânări de tort din două cifre. Cred că ăsta e scopul vorbelor mele de acum, să aducă aminte. Mie, ţie…. Şi să ştii că, indiferent de noile uimiri ce vor apărea în viaţa ta, tu vei mirosi mereu a iubire. Şi să mai ştii că iubirea asta se află doar la depărtare de o bătaie de inima.
Sa fie oare gust de fericire?!
nu vrei si tu o bucatika?! 
Hey eu!
Eu cred ca fericirea are gust de fericire
:d sau de ciocolata
sau de acreala cateodata
depinde daca te bucuri de raul altucuiva
Fericirea este starea unei fiinţe raţionale în lume, căreia, în întregul existenţei ei, totul îi merge după dorinţă şi voinţă, şi se bazează deci pe acordul naturii cu întregul ei scop, precum şi cu principiul esenţial de determinare al voinţei ei
ar fi misto sa se faca ceva dulce pe nume sau o inghetata ''Fericire''
bine sa fii fericita. De fapt… asta stiai. Ceea ce probabil nu stiai este faptul ca oamenii fericiti traiesc cu aproximativ 9 ani mai mult decat cei nefericiti. Acuzam adeseori fumatul ca ne fura de la 3 pana la 6 ani din viata, dar nefericirea este si mai nesanatoasa, pentru iti scurteaza viata cu 9 ani!
Castiga o medalie de bronz
Cativa oameni de stiinta au facut un studiu pe sportivii olimpici si au descoperit ca persoanele care au castigat o medalie de bronz au fost mai fericiti decat cei care au castigat o medalie de argint.
Asta pentru ca sportivii care au castigat medalia de argint s-au axat pe faptul ca au ratat medalia de aur, in timp ce sportivii care au castigat bronzul au fost recunoscatori pentru ca era cat pe ce sa nu primeasca nici o medalie.
Exista o legatura intre recunostinta si fericire, motiv pentru care cercetatorii si doctorii sugereaza sa tinem un jurnal al recunostintei. In acest carnetel iti notezi in fiecare zi o lista de lucruri pentru care esti recunoscatoare. Ca sa nu uiti ca ai si motive de fericire…
Fa-ti prieteni noi, dar pastreaza-i si pe cei vechi
Legatura stransa cu prietenii si familia este unul dintre cei mai importanti factori care influenteaza starea de fericire. Prietenia are un efect mult mai mare asupra fericirii decat succesul financiar. Prietenia si fericirea ne consolideaza si sistemul imunitar. Nu ti-ai fi imaginat, nu?
Creste si descreste
Oamenii de stiinta au descoperit unele legaturi interesante intre fericire si varsta. Astfel, se pare ca barbatii sunt mai fericiti in adolescenta decat femeile. Dupa aceea, devenim cu totii mai putin fericiti si ajungem in punctul critic in jurul varstei de 40 de ani.
Cu toate acestea, dupa 50 de ani incepem progresiv sa devenim fericiti din nou. In acest moment, femeile sunt mai fericite decat barbatii.
Fa din tine un om fericit
Pentru a fi cu adevarat fericita, obiectivele tale trebuie sa fie in armonie cu valorile pe care le ai. Persoanele care cred chiar si numai formal intr-o religie sunt de obicei mai fericite decat ateii.
Budistii, de exemplu, care mediteaza regulat, sunt cei mai fericiti probabil pentru ca meditatia are un efect calmant si le permite sa ignore problemele zilnice care ne distrug fericirea.
In ultimul timp au existat o multime de carti publicate despre dezvoltarea unei perspective pozitive ca sa fim mai fericiti. Si totusi, doctorul Martin Seligman de la Universitatea din Pennsylvania spune ca nu poti transforma o persoana posomorata intr-una vesela.
Toti avem propriul temperament si nu putem schimba asta. Putem, insa, sa ne ducem fericirea cu cateva praguri mai sus de punctul nostru natural. Iar pentru asta trebuie sa fim optimisti. In primul rand.
Salutare
~*~Iubind cu adevarat Iubind orice exista orice forma de viata si suflare de viata iubind viata,intreaga creatie Iubindu-te pe tine insuti numai asa poti sti gustul Fericirii,Linistii, Pacii, IUBIRII Pure.SIMTE Viata din tine din jur din orice SIMTE Adevarata Iubire iar aceasta nu este cea din relatii amoroase false bazate pe placerea trupeasca sau averi, religii sau competitiva din sport care le vezi pe aceasta planeta, adevarata iubire este Iubirea Pura Universala sa iubesti neconditionat orice Exista.Cand te uiti pana si la o piatra sa ii oferi iubirea ta lumina ta. Orice Exista este viata si cu scop nimic intamplator.Traind cu ura,amaraciune,tristete,frica,agresivitate,invidie, lacomie, resentimente si ignorand viata altor fiinte, natura si pe tine insuti nu faci altceva decat sa fi limitat ca fiinta sa acoperi lumina unica si divina pe care orice Suflet o are.NU UITA! esti Suflet intrupat NU trup cu Suflet. IUBESTE cu Adevarat si ai sa simti acel gust ce nu poate fi descris decat SIMTIT.Multa Lumina Iubire si Pace in Suflet iti Doresc~*~
Dulcee 
si acua si eu o intrebare : ce gust are zaharu ioi. nu mai pune intrebari din acestea fara suparare
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
