Anumite meserii atrag un anumit fel de oameni. De exemplu cei care lucreaza in IT te astepti sa fie calmi si cu multa rabdare. Un artist te astepti sa aiba un sti de viata mai boem. Nu imi aleg iubitul in functie de meserie dar in general evit personalul medical (medici, asistenta, fizioterapeut, etc) fiindca eu sunt medic si nu vreau sa facem diagnostic diferential in timpul cinei romantice sau sa vin acasa si sa ma intimpine cu "Bine ai venit, cati pacienti ti-au murit azi?" (din cauza specializarii mele din pacate se intampla foarte des). Iubitul bunicii mele (au amadoi 70 de ani, e foarte dragut) e din domeniul militar (pensionat, desigur) si e genul de persoana care se trezeste in fiecare zi la 7 dimineata si stie exact ce face si la ce ora pana cand se pune inapoi in pat seara. Nu cred ca sunt toti chiar asa dar el e singur ul pe care il cunosc.
Depinde pe cine întrebi. Părerile oamenilor aunt diferite şi este bine să fie aşa. Pe mine unul nu mă deranjează atâta timp cât mă înţeleg cu acea persoană şi mai ales dacă o plac. Dar exista oamenii pe care îi intereseaza asta, ba chiar este un criteriu după care se ghideaza atunci când îşi cauta un partener.
Iubitul meu e barman si in general cand imi povrsteste despre ca s-a intamplat la munca e amuzant, nu tragic. Are program destul de haotic dar si eu am la fel, deci e ok si fiecaruia ne place meseria noastra deci nu ne plangem (am avut un fost care vorba non stop despre cat isi uraste serviciul) si daca vreau un mojito sau alt cocktail... Imi zice sa mi-l fac singura ca el e in afara programului.
Trebuia sa adresezi intrebarea doar fetelor/femeilor. Nu sunt multi barbati care 2 bani pe munca ei, atata timp cat munceste si nu sta degeaba. Pe cand la femei e cu totul alta poveste. Da, stiu. Vor veni toate prefacutele site_ului sa zica, ca munca lui nu conteaza. Tot alea care fac misto de unu ca face munca de jos daca nu e doctor sau avocat
Acum... eu urmează să-mi termin niște studii, o licență, un masterat, pot să par cum o-i părea dar nu cred că aș ieși cu un muncitor necalificat.
Wow, cum ți-ai dat seama? nu mă, vreau pe unu să câștige aproximativ la fel ca mine, logic că nu mi-aș lua unu prost, da unu deștept cred că ar munci să aibă și un job decent dacă tot îl duce capu, zic și eu.
Anyway, am deja iubit care îndeplinește foarte bine ce caut la un bărbat, și poți sta liniștit că e și foarte deștept și câștigă și bine Dacă ai standarde, ai și ce trebuie lângă tine.
Da,contează.Mai puțin partea cu job cinstit, mai mult aia cu ce lucrează.Si dpdv al banilor, si al studiilor.
Job cinstit e si măturător de strada, dar totuși n-ai vrea sa iesi cu unul, nu? Nu ca n-ar fi o munca onesta sau mai puțin demnă.E ceva firesc sa nu vrei, e ipocrizie sa pretinzi ca vrei.
A iar asta cu 50% e discutabil. Dacă e să iau eu 3000 de lei și el 1500 adică minimu pe economie aproximativ dacă nu mă înșel, atunci practic aș fi cu un muncitor necalificat nu? Aș vrea să vă văd cum a zis și @Hecate pe voi după ce vă terminați niște studii și câștigați o anumită sumă prin munca depusă și la școală și la job dacă vă simțiți atrași și ieșiți cu cineva cu 10 clase
Nu e adevărat deloc. Eu nu-s cu al meu pentru bani și niciodată n-o să fiu cu el sau oricine altcineva pentru bani. Tocma de ai mi-am făcut niște studii ca să mă pot întreține oricând singură. Ideea e că am așteptări de la bărbatu de lângă mine să fie și el la rându lui, capabil să se întrețină singur și să câștige o sumă aproximativă cu a mea ca în momentu în care ne întemeiem o familie să nu existe vreodată discuții sau senzații de inferioritate și să oferim familiei în mod cât mai egal ce merită. Sunteți ipocriți de-a dreptu când susțineți că situația materială a cuiva nu contează deloc, nu vă văd ducându-vă să vă dați la o cerșetoare pe stradă, în schimb imediat vă duceți la una îmbrăcată frumos și curat, și îmbrăcămintea aia tot cu bani o ia că nu-i pică din cer.
Dacă după tot ce am zis tot ce-ai înțeles e că eu caut fix banii... pnm n-ai decât să crezi ce vrei, eu nu-mi renunț la standarde pentru ce zic unii pe TPU care nu au stat cu mine la o masă în viața lor. cu standardele astea am un bărbat aproape perfect lângă mine de care sunt foarte mulțumită. N-aveți decât să vă mulțumiți voi cu oamenii pe care nouă ne scoateți ochii că cică nu-i vrem.
Și cu asta am încheiat, am dat destule detalii, deși n-avea rost, credeți ce vreți eu și persoanele de lângă mine știm adevăru și pentru mine e suficient. Părerea unor străini pe net nu mă încălzășete sau răcește cu nimic
Nu l-am ales pentru profesia lui, ci pentru caracter, valori comune etc, dar sunt mândra că are studii serioase și job respectabil. Dacă s-ar răzgândi și s-ar apuca de altceva, l-aș susține, dar nu cred că o să fie cazul.
O singură data am ieșit cu un tip care nu avea bacul și avea un job mediocru. Mi s-a luat de el după ce s-a laudat că are o muncă ușoară, unde nu face nimic toată ziua și că își caută ceva mai ușor de atât...
Am avut joburi mai grele decât ale lui și nu m-am plâns. Eu, femeie. Și el, bărbat la 1.95, stătea pe scaun toată ziua degeaba și se smiorcăia.
De atunci am stabilit că nu-mi trebuie leneș.
Munca e munca, o apreciez, dar alfel te simți la brațul unui bărbat inteligent, ambițios, care îți oferă siguranța unui viitor serios.
Lucratul în mall e ok, până la 25 de ani. Maxim. După, daca te duce capul, mai evoluezi și tu.
Mica burghezie nu e mai sus ca aia care lucreaza in mall. E o iluzie dezgustatoare
bogdannancu789 întreabă: