La romana am o profesoara cam nu pe treaba ei sa spun asa. Iar miercuri dau teza si ea inca ne preda "Iapa lui Voda". Am nevoie de explicarea titlului si povestirea pe scurt si daca se poate cate o descriere scurta despre fiecare personaj!

Pff.Acum nu stiu cui sa dau funda

Iapa lui Voda
de Mihail Sadoveanu
(argumentare povestire)

Mihail Sadoveanu, scriitor al sec. XX –lea este unul dintre cei mai mari povestitori romani, avand ca predecesori pe Ion Neculce si Ion Creanga. Volumul "Hanu Ancutei" aparut in 1928 reprezinta in opera lui Sadoveanu un moment de rascrucee. Regasim in volum aproape toate elementele povestirilor anterioare: lumea taraneasca, idilicul, legenda, moralitatea, "Hanu Ancutei" este alcatuit din povestiri.
Povestirea este o specie primara, fundamentala a genului epic in care accentul se pune pe nararea faptelor si intamplarilor.
"Iapa lui Voda" este prima povestire din volumul "Hanu Ancutei". Autorul, Mihail Sadoveanu isi exprima ideile, sentimentele in mod indirect prin intermediul personajului povestitor si a celorlalte personaje prezente, inclusiv autorul care devine personaj si care impreuna cu celelalte formeaza rama. Tehnica narativa este aceea a povestirii in rama. Mihail Sadoveanu in calitate de personaj narator si martor creeaza povestirea cadru, in care se incadreaza rand pe rand celelalte povestiri.
Primul povestitor este Ionita comisul de la Draganesti care se intrece la povesti chiar si cu mos Leonte, Ionita comisul in calitate de personaj narator da o explicatei ascultatorilor cu privire la iapa sa, de unde si titlul povestirii "Iapa lui Voda". Povestirea este o specie a genului epic pentru ca faptele si intamplarile sunt prezentate pe momentele subiectului.
Aflat la hanu Ancutei, comisul Ionita ii ameninta pe oamenii aflati acolo cu o povestire din vremea tineretelor lui si din timpul domniei lui Mihai Voda Sturza.
In intriga aflam ca cei de fata il incurajeaza pe comisul Ionita iar acesta hotaraste sa le spuna povestea.
In desfasurarea actiunii naratorului povesteste ca in tinerete se afla tot la hanu Ancuei cu o alta iapa, mama acesteia de acum si ca la un moment dat soseste un boier caruia ii ofera de baut si povesteste cu el despre necazurile sale cu boierii vecini.
Ii mai spune ca e in drum spre curtea domneasca, ca sa-i ceara lui Voda sa ii faca dreaptate, iar daca nu ii va face sa ii pupe iapa sub coada.
Boierul pleaca iar la putin timp dupa el pleaca si comisul Ionita. La Iasi, Ionita intra cu mare usurinta la Voda, se inchina si recunoaste pe boierul de la han. Ionita ii arata actele si voda ii face dreptate, moment ce constituie punctul culminamt.
In deznodamant, Voda il intreaba ce s-ar fi intamplat daca nu ii facea dreptate, Ionita raspunde ca el nu-si i-a vorba inapoi, ceea ce il distreaza pe Voda. Domnitorul ii multumeste pentru cinstea facuta la han si trimite un slujbas domnesc pentru a pune in aplicare porunca lui Voda.
Comisul le cere ascultatorilor sa priveasca cu luare aminte iapa care "rancheaza si rade"dezvaluind parca o amintire din alt veac. Astfel cei de fata isi dau seama ce fel de om e comisul Ionita.
"Iapa lui Voda" este o povestire pentru ca are un numar relativ redus de personaje, principale: Ionita, altele secundare:Voda, Mos Leonte, Sadoveanu, Ancuta…Desi accentul nu se pune pe creearea personajului totusi comisul este caracterizat atat direct de autor cat si indirect prin fapte si limbaj. Remarcabil este harul de povestitor al comisului.
Ca in orice opera epica sunt utilizate moduri de expunere, naratiunea, dialogul si putina descriere, predominanta fiind naratiunea.
" Hanu Ancutei" este o povestire intrucat faptele si intamplarile se petrec in timp si spatiu. Descoperim un timp al povestirii "intr-o toamna aurie" "intr-o departata vreme demult" cand scriitorul se afla la Hanu Ancutei " am auzit multe povesti la Hanu Ancutei" si un timp al evocarii comisul Ionita evoca fapte si intamplari din tineretile lui.
Spatiul naratiunii este si el destul de amplu comparabil cu al nivelului si al romanului. Actiunea se petrece la hanul Ancutei dar si la Iasi, la curtea domneasca.
Avand trasaturile caracteristice prezentate mai sus "Iapa lui Voda" este o povestire.


trebuie sa o scrii pe scurt! mult noroc!

Uite povestirea pe scurt cat de scurt se poate :
Actiunea din poveste se petrece la hanul Ancutei.Calatorii se mira de calul comisului Ionita; acesta le povesteste cum la iapa sa s-a uitat cu mirare chiar Voda Mihalache Sturza.
Fiind pe picior de plecare comisul vede un boier la han, ii povesteste acestuia nedreptatile legate de o bucata de pamant si ca se duce la Voda sa-i faca dreptate.
Ajungand la Curtea Domneasca, comisul intra la voda si, auzindu-i vocea isi da seama ca acesta era chiar boierul de la han. Voda ii face dreptate insa il intreaba ce s-ar fi intimplat daca nu ar fi facut-o.Raspunsul razesului(comisul Ionita)a fost urmatorul: " Eu vorba nu mi-o iau inapoi. Iapa-i peste drum.", iar voda se amuza de raspuns.
Comisul incheie povestea aratind ca acel cal slab face parte din iapa lui Voda.
si noi am avut din asta cred ca ai acelasi manual(editura humanitas) si eu nu am facut tot asa l-am schimbat potin

Uite povestirea pe scurt cat de scurt se poate :
Actiunea din poveste se petrece la hanul Ancutei.Calatorii se mira de calul comisului Ionita; acesta le povesteste cum la iapa sa s-a uitat cu mirare chiar Voda Mihalache Sturza.
Fiind pe picior de plecare comisul vede un boier la han, ii povesteste acestuia nedreptatile legate de o bucata de pamant si ca se duce la Voda sa-i faca dreptate.
Ajungand la Curtea Domneasca, comisul intra la voda si, auzindu-i vocea isi da seama ca acesta era chiar boierul de la han. Voda ii face dreptate insa il intreaba ce s-ar fi intimplat daca nu ar fi facut-o.Raspunsul razesului(comisul Ionita)a fost urmatorul: " Eu vorba nu mi-o iau inapoi. Iapa-i peste drum.", iar voda se amuza de raspuns.
Comisul incheie povestea aratind ca acel cal slab face parte din iapa lui Voda.
Si noi am avut din asta cred ca ai acelasi manual(editura humanitas) si eu nu am facut tot asa l-am schimbat potin

HANU-ANCUŢEI

Iapa lui Vodă
(povestire)de Mihail Sadoveanu

EXPOZIŢIUNEA:,,Hanu – Ancuţei’’ este o colecţie de nouă povestiri scrise de Mihail Sadoveanu,auzite la Hanu - Ancutei şi transmise din generaţie în generaţie. Una dintre ele este,,Iapa luiVodă’’.Iar asta se întâmpla într-o,,depărtată vreme’’, când se spune că au căzut ploi năprasnice vara, iar culturile de toamnă au fost pe măsură.În acel an s-au adunat la Hanu-Ancuţei toţi oamenii ce veneau din,,Ţara de jos’’ cuvin în care şi voiau să ajungă în,,Ţara de sus’’, Moldova. Stăteau la focuri şi pârleau,,hartane’’ de viţel sau de berbec,,,ori clean şi mreană din Moldova’’. Se simţeau la adăpost căci acest han semăna cu o cetate şi,,nici habar n-avea dinspre partea hoţilor’’.Iar în aceste zile,,grase şi vesele’’ stătea nemişcat acolo un răzăş străin căruia îi plăcea voia bună şi veselia. Era un om înalt, cărunt, nici tânăr nici bătrân şi cu faţa,,adânc brăzdată’’. Avea nişte ochi ageri şi o mustaţă tuşinată. Se vedea că este un om trecut prin viaţă şi sociabil.
INTRIGA:Îl chema Ioniţă comisul, era de la Drăgăneşti şi venise pe un cal roib, pintenog de trei picioare şi slab i se puteau număra oasele, şi care stătea cu,,şaua naltă’’,,într-un dos de părete’’. Deşi arăta astfel comisul se lăuda cu el spunând că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui. Moş Leonte aprobă în batjocură. Comisul Ioniţă nu a fost de acord cu replica lui Moş Leonte şi-şi laudă din nou calul spunând că este dintr-o viţă aleasă şi se trage dintr-o iapă la care s-a uitat cu uimire chiar Vodă Mihalache Sturza.,,Este o istorisire pe care aş putea să v-o spun’’ completă comisul. Auzind provocarea comisului Moş Leonte îl asigură că va fi ascultat şi îl rugă să îşi înceapă povestirea.
DESFĂŞURAREA ACŢIUNII :Comisul Ioniţă îşi începu istorisirea amintindu-şi de vremurile tinereţii când se afla tot la Hanu-Ancuţei, însă la care era hangiţă altă Ancuţă, mama acesteia. Venise cu iapa pe care tot o lăuda şi stătea cu alţi oameni care,, acuma-s oale şi ulcele’’. Deodată toţi cei prezenţivăzură un boier ieşind dintr-o droşcă şi îndreptându-se spre ei. Era un boier voini, cu barbăroşă, şi cu un lănţug de aur la gât. Politicoşi, oamenii îl invitară la masă ş-ii spuseră Ancuţei să-i aducă o ială cu vin pe care a platit-o comisul,, trei parale’’. Intrând în vorbă răzăşul începusă i se plângă boierului de o,, pricină’’ pe care a moştenit-o de la strămoşii săi. Era vorba despre un vecin de la Drăgăneşti care i-a furat pe nedrept o bucată de pământ. Hotărât, Ioniţă comisul insistă spunând că este in stare să meargă, înarmat cu acte şi dovezi, şi la Vodă, iar dacă nici el nu-i va face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă.La această replică toţi cei prezenţi incepură să râdă, inclusiv boierul.
PUNCTUL CULMINANT us pe fapte, răzăşul plecă, iar a doua zise înfăţişă la curte spălat şi aranjat. Imediat o slugă apăru şi-l întrebă cu ce treabă a venit. După ce auzi totul soldatul îi dădu voie să intre în camera lui Vodă.

Am nevoie de ajutor cat mai repede(pe azi daca se poate) COMENTARIUL lui Iapa lui voda pe scurt. Mersi

Super m-a ajutat