N-are motive sa fie suparata, ci fericita. Nu a gresit nimeni, e minunat ca va avea un fratior si doar invidia nu o lasa sa se bucure.
N`a gresit nimeni. O schimbare si are un fratior. Pai nu o poti face sa isi,, revina''. Trebuie sa inteleaga ea insusi. Parintii ei nu vor,, face'' un al doilea copilas pentru ca s`a plictisit de primul. Pur si simplu, poate doresc sa ai o companie inrudita.
Cand o sa aiba fetita 5 ani si ea o sa ai 20 de ani o sa vada ca copiii micuti sunt foarte draguti. Acum are 15 ani. la varsta asta copiii mici ni se par enervanti si vedem lumea in genul :: Aaaaa da! Adica nu gandim inainte sa actionam sau sa vorbim! Zicem asa parca. dintr`un cuvant nu s`ar intampla nimic. Nu ne pasa de nimic.
Pai are motive in ochii si mintea ei pentru ca ea intelege lucrurile altcumva. Cum o intelege majoritatea la varsta ei (si a mea nah).
O inteleg. si eu la 13 ani am fost anuntata ca o sa am o sora, si nu m`am bucurat deloc.
Dar cu timpul mi-am dat seama ca atunci m`am inselat. Acum sora mea are 2 ani jumatate. o consider ca o,, prietena''.
Nu inteleg ce o deranjeaza, un copil este o binecuvantare pentru o familie.Parintii ei au procedat foarte bine, eu nu am avut nici frati nici surori si nu a fost bine.La randul meu am 5 copii cu varste cuprinse intre 20 si 34 de ani.Parintii mei din pacate nu mai sunt dar am copii si cand la randul meu nu voi mai fi stiu ca ei se vor ajuta intre ei deoarece sunt foarte uniti.Asa trebuie sa gandeasca si ea, sunt convinsa ca atunci cand o sa il vada, cand o sa -i zambeasca, o sa faca primii pasi, o sa gangureasca, se va topi pur si simplu.
Nu are de ce.am 14 ani si am o sora de 1 an.sie supr tare.de cand e ea mama ma vede ca o fata mai amtura si ma lasa sa fac ce vreau! e misto rauuu
Pentru nasterea unui fratior, ar trebui sa fie incantata si sa nu se mai gandeasca ca parintii o sa-l iubeasca mai mult pe el decat pe ea, poate o sa i se acorde mai multa atentie, doar atat. Sa nu se mai gandeasca la prostii, un nou nascut este un dar de la D-zeu si trebuie sa fie primit cu multa dragoste si afectiune, mai ales din partea ei. Te rog sa vorbesti cu ea si sa-i explici asa ca intre prietene. Bafta!
Uite, cum sta treaba; motivul pentru care este suparata este ca stie ca va fi nevoita sa stea mult, dar mult cu el si ca o sa planga mereu si ca o s-o trezeasca noaptea si nu va mai putea dormi bine...si poate crede ca nu o va mai baga parintii prea mult in seama...lucru care cam asa va fi+ca e cam mare are 15 ani si de-abia acum si-au gasit si parintii ei sa-i faca un fratior, deci cam a lor e vina.pai petrece cat mai mult timp cu ea, invit-o cat mai des pe la tine, iesiti la plimbare impreuna, acorda-i multa atentie si cu timpul se va obisnui si va fi ca inainte iar atentia ta o va ajuta sa-si revina mai repede
. Succes
.