Am 18 ani şi mă confrunt cu anumite probleme adolescentine. Mă voi prezenta cu numele de Claudia. Nu vreau să imi dezvălui identitatea adevărată, deoarece mă simt jenată de faptul că cineva ştie cine sunt şi imi cunoaşte şi unele probleme ale mele. De la un timp, mă gândesc cine sunt Eu cu adevarat. Am ajuns să nu mă mai suport deoarece observ persone mult mai inteligente, descurcareţe, frumoase, sigure pe ele, …. mult mai "bune" decat mine. Cum trebuie să gândesc, ca să am o parere mai bună despre mine?

Eu zic ca fiecare persoana e deosebita
nu trebuie sa faci altceva decat sa ai mai multa incredere in tine
nu mai lua in seama vorbele altora si fii tu insati

Incearca sa devi mai narcisista si atunci poate se va rezolva. Daca nu ai o problema de neincredere si trebuie sa cinsulti un psiholog nu ca ai fi nebuna. Funda?

D-apai te prezinti tu Claudia. da crezi ca suntem chiori si nu-ti vedem userul?
In fine, si astea zici ca-s probleme? Ce sa zic eu, ca azi maine trebuie sa ma apuc sa fac ceva in viata asta, si nu stiu nici sa-mi fac o omleta. Astea-s probleme. Pana am citit primele randuri ma gandeam la ucis, transat, congelat. Nu dramatiza din orice, viata oricum e grea. Cum crezi c-o sa infrunti problemele reale ale vietii daca p-astea nu le poti? Capul sus. Fii barbata!

Intotdeauna va fi cineva "mai" decat tine. Esentialul este ca tu sa reusesti sa te privesti ca pe o persoana unica: tu esti asa cum esti si ceilalti suntem asa cum suntem! Imagineaza-ti ce s-ar intampla daca am fi toti la fel, cata monotonie...

Buna,Claudia!Incearca sa vezi si jumatatea plina a paharului, cu siguranta si tu ai anumite calitati pe care altii nu le au.Majoritatea adolescentilor trec prn aceste momente in care se simt inferiori, incapabili sau pur si simplu nu-si gasesc locul in societate.Cine esti tu cu adevarat? numai tu poti spune asta, trebuie sa fi sincera cu tine dar te asigur ca fiecare persona este unica in felul ei.Ai impresia ca unii sunt mai inteligenti pentru ca ei stiu lucruri pe care tu nu le sti dar gandeste-te ca sunt unele informatii pe care tu le detii iar ei sunt in cautarea lor (de aceea exista comunicare, este un schimb permanent de informatii).Nu trebuie sa te simti inferioara si prin automotivare presupun ca vei reusi sa te simti mai bine...gandeste-te ca tu nu esti ca altii dar nici ei nu sunt ca tine.

Buna! draguta, eu am doar 13 ani si nu ma simt jenata de nimic.Sunt eu si nimeni ma poate inlocui sau copia. daca eu, la 13 ani ma simt ok...(si nu am niste balcoane imense si nici un fund prea bombat.nic prea frumoasa nu sunt!)tu la 18 ani nu trebuie sa te jenezi de nimic.Stiu,stiu...unii baieti sunt nesimtiti, dar nu ii asculta.Nu merita.cred ca esti frumoasa daca nu la fizic, la inima.Mai vorbim si sper ca te-am ajutat.

Draga Claudia,sursa evidentei tale nefericiri provocata de nemultumirea de sine,este COMPARATIA.Tu ai o atitudine gresita fata de viata, fata de propria-ti persoana; privesti pe altii, te compari cu ei si ti se pare ca esti inferioara; numai ca e total gresit sa gandesti astfel.Nimeni nu este superior,nimeni nu este inferior fiindca fiecare este unic. Daca te gandesti bine,in aceasta multime de cateva miliarde care suprapopuleaza Pamantul,nu exista doi oameni absolut identici; pana si gemenii univitelini,desi au acelasi ADN,aceleasi amprente, au personalitati diferite; fiecare individ are ceva propriu, un lucru pe care nu il are nimeni altcineva.Nu toti oamenii pot fi un Gates, sa spunem, insa asta nu inseamna ca el este superior pentru ca nu poti fi asemenea lui; nici el nu poate fi ca tine; fiecare om e o manifestare unica.Si,fiindca esti fata iti spun cu toata seriozitatea,si daca te gandesti imi vei da dreptate:nu toate putem fi o Liz Taylor sau o Angelina Jolie; asta nu inseamna ca suntem inferioare; ci doar ca suntem altele si calea noastra in viata,chiar daca nu urca pe culmile celebritatii,are un avantaj,totusi:e a noastra. Daca vrei sa traiesti linistita in aceasta lume,sa te bucuri de aceasta unica viata pe care ai avut norocul sa o primesti-caci s-ar fi putut sa nu te nasti niciodata,e o problema intre "a fi"si "a nu fi",vorba lui Hamlet,eroul shakespearian-,atunci trebuie sa renunti la comparatie; in clipa in care te accepti asa cum esti,fara nicio comparartie, intreaga superioritate, intreaga inferioritate dispare.Secretul unei vieti echilibrate si senine sta in acceptarea totala de sine.Altfel vei suferi toata viata si e mare pacat. Poate cel mai mare; fiindca viata ne e data spre a o trai si a ne bucura de ea, si nu pentru a ne risipi in framantarile sterile ale unor complexe; de inferioritate, in cel mai des caz.Priveste-te cu atentie,descopera-ti calitatile pe care sigur le ai,fiindca niciun om nu e doar rau sau bun,doar frumos sau urat, si accepta-te asa cum esti; ba as zice, char sa iubesti ceea ce esti.Am spus si altadata:cel care are o buna parere despre el insusi reuseste sa o transmita si celorlalti si va fi pretuit pentru calitati pe care el insusi si le pretuieste.Nu exista fiinta care sa aiba totul in aceasta lume.Iar ca sa te conving de faptul ca e de-ajuns sa fii tu insati spre a fi fericita adaug celor spuse pana aici sfatul unui mare intelept:"Esti acceptat de soare,esti acceptat de luna, esti acceptata de copaci, de pamant.Ce poti sa iti doresti mai mult? Esti acceptat de intregul univers. Bucura-te si savureaza acest lucru!"Numai bine.

Te subestimezi si nu ai incredere in tine. Ca sa-ti fie mult mai bine ar trebui sa incetezi ca te mai compari cu ceilalti din jur. Te uiti,observi ce pot face ei, inveti, dar atat.Vazand aceste calitati la ceilalti tu te dai la fund singura si te faci din ce in ce mai mica,Nu trebuie sa faci asta. Fii sigura pe tine si pe ce poti face si constienta de calitatile si defectele tale. Apreciaza-ti si fa ceva bun cu calitatile si incearca sa repari sau sa-ti gestionezi intr-un sens bun pentru tine si cei din jur defectele. Te-ai gandit ca asa cum tu vezi celelalte persoane mult mai inteligente,descurcarete, frumoase, te pot vedea si pe tine alti oameni la fel? Tu esti tu si atat. Fii increzatoare si nu te lasa descurajata de ceilalti. Bafta!