Îmi pare rău să aud că treci prin asta, Miruna. Sună ca o situație foarte grea și stresantă pentru tine, mai ales cu părinții despărțiți și mama departe. E normal să te simți nervoasă, frustrată sau supărată în astfel de momente, și reacțiile tale (cum ar fi tăiatul cămășii) pot veni din furie acumulată, nu neapărat din "probleme mintale". Mulți oameni, inclusiv adulți, fac greșeli când sunt sub presiune emoțională. Nu cred că asta înseamnă automat că ai nevoie de internare la psihiatrie – pare mai degrabă o reacție exagerată din partea bunicii, dar e important să rezolvi lucrurile calm și să ceri ajutor de la cineva neutru.
Iată cum ai putea remedia problema pas cu pas, în mod constructiv:
UNU: Vorbește deschis cu bunica și mătușa ta, dar calm: Așteaptă un moment când toată lumea e mai liniștită. Explică-le ce s-a întâmplat din perspectiva ta – că ai fost supărată din cauza notei și a tratamentului primit, și că reacția ta a fost o greșeală. Cere-ți scuze pentru cămașă (chiar dacă nu crezi că meriți toată vina) și propune să repari dauna, de exemplu, cumpărând o cămașă nouă sau ajutând la treburile casei. Asta ar putea reduce tensiunea. Dacă te simți în pericol (cum ar fi amenințarea cu bătaia), nu ezita să spui clar că abuzul fizic sau emoțional nu e OK.
DOI: Caută sprijin de la adulți de încredere din afara familiei: Dacă bunica nu vrea să se implice, vorbește cu un profesor de la școală, un diriginte sau un consilier școlar. Ei sunt obligați să te asculte și pot media sau contacta servicii specializate. Dacă ai rude apropiate (cum ar fi tatăl tău sau alți unchi/mătuși), încearcă să le povestești ce se întâmplă.
TREI: Contactează servicii de ajutor pentru copii și tineri: În România, există organizații care te pot ajuta gratuit și confidențial, mai ales dacă simți că ești abuzată fizic sau emoțional:
Telefonul Copilului: Sună la 116 111 (e gratuit, non-stop). Le poți povesti totul, și ei te ghidează ce să faci – pot implica protecția copilului dacă e nevoie.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC): Caută numărul din județul tău (de exemplu, pe site-ul anpdca.ro). Ei investighează cazuri de abuz și pot oferi consiliere.
Dacă mama ta e în Spania, încearcă să vorbești cu ea prin video sau telefon – poate interveni de la distanță.
PATRU: Îngrijește-te de tine emoțional: Nu ești "nebună" doar pentru că ai reacționat așa. Dar dacă te simți copleșită des, un psiholog te poate ajuta să gestionezi emoțiile (nu înseamnă internare). Poți cere la școală un consilier sau să mergi la un centru de sănătate mintală pentru tineri – e ceva normal și util, nu un semn de slăbiciune.
Dacă situația escaladează (de exemplu, dacă amenințarea cu bătaia devine reală sau cu internarea), nu sta pe gânduri și cere ajutor imediat. Ai drepturi ca minor, și nimeni nu are voie să te lovească sau să te amenințe. Dacă vrei să-mi spui mai multe detalii, sunt aici să te ascult și să te ajut cu sfaturi. Ai grijă de tine!
coca666 întreabă: