| Robeeert1 a întrebat:

Pentru cei care vă pricepeți cât de cât. Ce e criza economică? Explicați mi cât de simplu ce se întâmplă ( scad salariile/pensiile? Sau ce.?)

Răspuns Câştigător
| Ichigo a răspuns:

Hai ca-ti explic eu simplu, fara definitii copypaste. O criza de-asta poate fi una interna sau poate fi preluata de la alte tari de unde se declaseaza criza. De obicei, sunt ambele. Eu o sa-ti povestesc cum se poate ajunge la o criza interna, adica provocata in interiorul Romaniei.
Guvernul mareste salariile si pensiile, adica arunca cu bani pe piata, adica creste cheltuielile statului. Oamenii acum au mai multi bani. Ce fac ei cu banii? Consuma. De indata de primesc mai multi bani, li se mareste si consumu, li se maresc cheltuielile. Vanzatorii, producatorii, distribuitorii, comerciantii vad ca s-a marit consumul, s-a marit cererea pe piata de bunuri si servicii. Ce fac ei acum? Maresc preturile, fiindca daca ei vad ca este cerere din partea oamenilor, ei cred ca pot mari preturile, ca sa-isimareasca profiturile. Doar ca actiunea lor inseamna marirea preturilor fara o baza reala a maririi productiei.
Preturile se maresc in doua situatii. Fie s-a marit productia, s-a dezvoltat, a crescut in calitate si atunci preturile trebuie sa creasca (inflatie in sens pozitiv), fie preturile cresc speculativ din cauza maririi veniturilor (inflatie in sens negativ). Cand preturile cresc, oamenii la inceput cheltuie, pana cand isi dau seama ca in prezent pot cumpara mai putine lucruri cu banii lor decat cumparau inainte cu aceeasi suma. Inflatia inseamna cresterea generalizata a preturilor si ea contribuie la deprecierea puterii de cumparare a banilor din buzunarul tau. Inflatia in Romania e in jur de 5%. Puterea de cumparare a leului inseamna cate bunuri si servicii poti cumpara cu o unitate din moneda nationala. Altfel spus, cand te duci la magazin, te uiti in jur si te intrebi cate bunuri poti cumpara cu 1 leu. Dar cu 1 euro, cate bunuri poti cumpara in Romania? Mai multe. Deci, euro e mai puternic decat leul.
Ei bine, inflatia depreciaza puterea de cumparare a unui leu. Cantitatea de bunuri pe care o cumparai cu 500 de lei ai tai in 2018 nu o mai poti cumpara si acum in 2019, fiindca preturile au crescut. Daca in 2018 iti cumparai cu 500 lei 4 pc games, in 2019 iti mai poti cumpara numai 3 pc games sau 2, fiindca preturile au crescut.
Moneda nationala, fiind tot mai depreciata, oamenii consuma mai putini, unii raman cu tot mai putini bani in buzunar. Cererea de bunuri si servicii scade pe piata. Sunt oameni care prefera sa puna banii deoparte, sa economiseasca decat sa mai consume. Asta in ce rezulta? Intr-o lipsa de lichiditate la firme. Adica vor avea o lipsa de bani, din cauza scaderii vanzarilor. Daca scad vanzarile, scade profitul, Daca scade profitul, scade productia. Producatorii nu mai au asa multi bani sa priduca, fiindca cererea a scazut. Lichiditatea a scazut la toate tipurile de populatie: producatori, comercianti, consumatori. Daca productia scade, atunci scade si Produsul Intern Brut al unei tari (care inseamna valoarea totalitatii bunurilor si servicii dintr-o tara intr-un an). Scade averea unei tari, mai pe scurt.
Oamenii pot, de exemplu, sa nu mai aiba bani sa-si mai plateasca ratele la banci. Unii devin incapabili sa-si mai plateasca impozitele. Consumul scazut inseamna si un TVA colectat la buget scazut. Deci, si veniturile colectate la stat scad. Si asa se instaureaza criza economica.
Daca statul are mai putin venituri, atunci va trebui sa taie din cheltuieli. Principalele cheltuieli ale statului sunt in sectoare publice precum:
1. Administratie publica (adica toate institutiile publice din tara, pe langa guvern, toti deputatii si senatorii, administratie prezidentiala etc);
2. Aparare si ordine publica (politie, jandarmerie, armata etc);
3. Cheltuieli social-culturale (adica: Invatamant, Sanatate, Asistenta Sociala, Religie si Cultura);
4. Actiuni economice (adica Transporturi, Combustibili si energie, Comunicatii, Industria extractiva si constructii, Agricultura, sivicultura si alte actiuni economice);
5. Servicii de dezvoltare publica, locuinte mediu si ape.
In aceste 5 sectoare ale statului intra multe institutii si servicii publice care au nevoie de bani. Pe salarii, pensii publice, bani pentru functionarea lor, bani care ajung la populatie precum salarii, burse, pensii, asistenta sociala platita, asigurari de sanatate, de somaj, de boala platite etc. Cand statul nu mai are destui bani ca in anul precedent, este nevoit sa taie din cheltuieli, adica sa taie salarii, pensii etc. Sau poate face rost de mai multi bani la buget marind taxele si impozitele la populatie (desi nu este o metoda viabila de iesire din criza). El mai poate face imprumuturi externe sau interne, poate tipari noi bani (ceea ce creeaza o inflatie mai mare), poate acorda subventii producatorilor pentru a sprijini productia si a incuraja consumul etc. Bancile nationale pot, de asemenea, scadea dobanda de referinta pentru a incuraja luarea de credite si astfel, sa sporeasca consumul. Astfel, intra din nou banii in piata, adica din banci ajung iar la populatie (la consumatori si la comercianti) si ciclul economic se reia, adica se trece de la o lipsa de lichiditate la un plus de lichiditate. Economia este un proces ciclic. Adica are suisuri si coborasuri repetabile.

| Robeeert1 explică (pentru Ichigo):

Chiar am înțeles. Mersi mult

| laSoledad a răspuns (pentru Robeeert1):

Cu mare placere!

| Robeeert1 explică (pentru Ichigo):

Pare că știi multe despre economie. Când crezi că vine următoarea? Citesc pe net cum că e o 'gaură' in buget și guvernul taie din cheltuieli, adăugă noi accize la sucuri; exact ce spuneai tu că precedă o criză deci dacă nu vor reuși să umple golul de bani vor trebui să ne taie din pensii/salarii și așa se instaurează criza? Am înțeles bine, nu?

| laSoledad a răspuns (pentru Robeeert1):

Studiez economia. Da, asa este. In viitorul apropiat, nu vor mai fi bani de pensii si salarii. Iar guvernul nu stie de unde mai taie sau cu ce taxe noi sa mai vina in plus. Din cauza genstionarii proaste a bugetului public, se poate crea o criza interna. De aceea, dobanzile la imprumuturile externe sunt atat de mari comparativ cu alte tari indatorate, fiindca guvernarea romaneasca actuala este riscanta, iar creditorii striani nu-si permit sa piarda banii pe Romania, fara o dobada mare la schimb. Ei sunt constransi de UE sa aiba un deficit bugetar (= cheltuilei mai mari decat venituri publice) pana in 3% din PIB. Insa cheltuielile lor sunt prea mari deja, incat pana la sfarsitul anului bugetar, deficitul le va da mai mare de 3%. Asa s-a intamplat si la sfarsitul lui 2018 si de aceea n-au putut sa dea datele oficiale legate de deficitul pe 2018. Tot de aia, nici n-au putut pune in aplicare bugetul pe 2019, care trebuia sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2019. La proasta lor gestiune, au dat drumul la buget numai prin martie!
Guvernul ar putea reduce mult din cheltuielile statului prin restructurare. In institutiile publice sunt angajati mai multi functionari decat trebuie, platiti cu salarii destul de mari. Ar putea taia din ei, ar mai putea taia din salariile bugetarilor, cum s-a facut prin 2010, insa cei de la PSD nu isi permit sa faca asa ceva, din moment ce numai recent le-au marit veniturile. Plus ca ei vor sa fie votati pentru inca un mandat la guvernare si de asta nu isi permit sa taie din cheltuielile statului si sa faca rost de bani de unde ar trebui in mod normal. Deja isi planuiesc sa taie de la invatamant, sanatate si alte sectoare in noua rectificare bugetara. Insa deja si-au atras reactii negative din partea populatiei din cauza ca guvernul nu s-a consultat cu publicul inainte sa faca aceste schimbari.

Cheltuielile statului sunt in principal de doua tipuri - unele axate strict pe consum, care nu produc niciun beneficiu/ randament pe viitor si cheltuielile de tip investitie care vor produce beneficii/ randamente pe viitor. Ei bine, toti banii abagati in salarii si pensii sunt cheltuieli ce tin strict de consum. Dand banii pe asa ceva, statul nu va vedea rezultate fructoase pe viitor. Plus ca, un sector public, institutiile publice precum sunt cele din sanatate, invatamant, infrastructura, energie, astea nu se tin pe picioare numai cu salarii si pensii catre personal. Statul trebuie sa acorde bani si pentru functionarea optima a lor, si asta ar necesita bani pentru investitii in domeniu. De exemplu, SUA si Japonia, chiar daca se indatoreaza destul de mult, ele sunt avantajate datorita faptului ca ele nu arunca banii din datorie pe consum numai. Ci aloca si investitiilor. Asta le ajuta pe viitor ca randamanetele vazute in societate sa ajunga mai mari decat costul datoriei facute. Si de asta sunt intr-o situatie mai buna ca Romania, care desi ia imprumuturi mari de afara, ea nu le ia ca sa se dezvolte, sa creasca, ci ca sa acopere golurile din buget, adica tocmai banii aia de necesitate maxima precum pensii si salarii (cheltuielile cele mai mari din stat).

Criza nu se instaureaza fiindca ne vor taia din salarii si pensii. Taiatul salariilor si al pensiilor in 2010 s-a intamplat DUPA venirea crizei. Asta a fost o modalitate de a mai taia din cheltuielile statului, pentru ca deficitul bugetar se tot adancea. Insa da, si taierea veniturilor va cauza probleme in randul oamenilor.

Nu stie nimeni exact cand va izbucni criza, fiindca mai nou, americanii incearca sa mai atenueze scaderea productiei si consumului prin infuzia de bani pe piata, prin scaderea dobanzilor de referinta. Deci, se incearca atat de americani, cat si de europeni sa se tina venirea crizei in frau. Insa, ceea ce se intampla la romani pe plan intern ar putea crea o criza interna, ca si la greci. Proasta gestiune a bugetului public poate crea intr-adevar o criza interna. Pe PSD nu-i mai intereseaza fiindca ei oricum o sa plece de la guvernare si toata problema va cadea pe noul guvern, care ramane de vazut cum va alege sa aduca mai multi bani la buget si de unde sa taie. Prostia mare a guvernului asta a fost ca nu a atras destule fonduri europene nerambursabile in Romania pe care sa le gestioneze cu cap si sa creeze locuri de munca. Astfel, ar fi avut o crestere economica mai sustenabila. Nu cum s-au laudat ei cu cresterea economica, insa care este bazata strict pe cresterea consumului. Au cheltuit prea multi bani publici negandit, au marit veniturile peste tot, si-au marit veniturile la partide pentru campanii electorale, si acum nu stiu de unde sa mai faca rost de bani.

| Robeeert1 explică (pentru laSoledad):

Wow, e prima dată când cineva explică cum trebuie și chiar înțeleg. N am găsit niciodată pe net o explicație mai bună. Chiar mersi. Ar trebuie să ai un blog ceva, poate se mai deșteaptă și alții laughing

| Ichigo a răspuns (pentru laSoledad):

Daca voi credeti ca o sa fie naspa criza datorata PSD-ului, stati sa vedeti cand ne paleste criza internationala care e tot mai aproape, mai ales in SUA...

Am si eu o intrebare pentru tine. Eu lucrez la un angajator din SUA si nu prea am treaba cu Romania, atata doar ca stau aici si ca ma impoziteaza aici...

Daca loveste o criza interna Romania, teoretic eu n-am de ce sa fiu ingrijorat, nu? Adica pe mine ma platesc americanii, nu vad cum as avea probleme.

| laSoledad a răspuns (pentru Ichigo):

Primele propozitii cu care mi-am inceput raspunsul pentru cel care a pus intrebarea au fost: "O criza poate fi una interna sau poate fi preluata de la alte tari de unde se declaseaza criza. De obicei, sunt ambele. Eu o sa-ti povestesc cum se poate ajunge la o criza interna, adica provocata in interiorul Romaniei." Cu cat un guvern gestioneaza mai prost bugetul statului, ii cauzeaza goluri fundamentale (de genul lipsei de bani pentru plata fix a cheltuielilor de baza - pensii si salarii), cu cat se indatoreaza mai mult (la dobanzi tot mai mari), asta slabeste situatia financiara dintr-o tara, creste deficitele si deterioreaza puterea de cumparare a monedei nationale, asadar, implicit devine mult mai vulnerabila in fata unei crize internationale, ca si in trecut.

Ca sa raspund la intrebarea ta, o criza interna in Ro, nu te afercteaza pe tine, tu lucrand si traind in SUA, dar o sa te afecteze criza americana, atunci cand va veni timpul sa izbucneasca, la fel cum au mai fost americanii afectati si in trecut, de altfel.

| Ichigo a răspuns (pentru laSoledad):

Banii vin din SUA, sunt platit in dolari pe ora, eu stau in Ro. Dar banii nu vin din tara ca sa zic asa.

Drept ca o criza in SUA m-ar afecta oarecum. Insa sunt platit sub minimul lor pe economie asa ca nu imi fac griji.

| laSoledad a răspuns (pentru Ichigo):

A, stai in Romania? Atunci, da, vei fi afectat din cauza deprecierii monedei, ca oricine altcineva.

| Ichigo a răspuns (pentru laSoledad):

Moneda cui, a romaniei? Sunt platit in dolari...

| laSoledad a răspuns (pentru Ichigo):

Dar dolarii pe ce-i consumi? Pe chestii din Romania. laughing A caror preturi sunt supuse evolutiei inflatiei din cauza masurilor guvenamentale expansioniste. Cu aceiasi bani azi cumperi mai putine bunuri si servicii decat puteai cumpara cu aceiasi bani anul trecut.

| Ichigo a răspuns (pentru laSoledad):

Poate, dar a crescut si dolarul. Nu cred c-am pierdut cine stie ce

| laSoledad a răspuns (pentru Ichigo):

Nah, tu esti bine fata de restul. laughing

17 răspunsuri:
anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Criza economică vine după criza financiară și precede (în cazul în care lucrurile se agravează) recesiunea.

Criză economică înseamnă că economia unei țări se deteriorează în mod sever. Într-o criză economică: produsul intern brut scade, crește șomajul (oamenii își pierd locurile de muncă), multe companii falimentează, vrei să vinzi lucruri și primești preț mic, vrei să cumperi lucruri și nu ți le permiți etc.

Dacă criza economică se adâncește și produsul intern brut continuă să scadă cel puțin 2 trimestre consecutive, atunci avem de a face cu o recesiune.

Dacă recesiunea durează mult timp (3 ani?) devine depresiune.

| Florin9Florin9 a răspuns:

Nu-ți mai permiți să cumperi la fel de multe chestii.

| IonutPetre12 a răspuns:

Puterea de cumpărare a banilor scade.Cu 20 de lei o sa ti cumperi ce cumparai ieri de 10.

| Ionut99a a răspuns:

In caz de criza economica, puterea de cumparare (valoarea banului) scade, impreuna cu salariile. Nu-ti mai permiti la fel de multe produse si servicii.
Adica daca acum un produs e 1 leu, maine va fi 2 lei, dar salariul tau a scazut.