Ce părere aveți despre persoanele care muncesc până la epuizare?
O fac pentru performanță, bani, îmbunătățire, să-și impresioneze superiorii sau că sunt workaholici?

Problema mea nu e că își afectează viata lor, problema mea este ca stilul lor afectează pe cei dragi lui și apoi a colegilor lor. Atunci ma deranjează

Depinde ce inseamna epuizarea aia. "Epuizarea" fizica (oboseala) se simte foarte misto, mai ales cand e rasplatita.
Eu o fac pentru imbunatatire si mai ales BANI.
Dar raman in limitele mele, iar dupa doua zile de munca "epuizanta", imi iau 3 de relaxare, ca pot.
Despre cei care isi depasesc limitele fara sens si au mai multa munca decat viata personala, nu am o parere tocmai buna, dar nici nu ii judec. Fiecare face ce vrea/poate.

O fac pentru bunăstarea familiei

Caz general: Să-i numesc hiperactivi nepasionați. Cei mai mulți consumă energie pentru acumulare (bani - dorință mare de realizare materială; asta le și rămâne) cu experiență ce vine din inerție, însă taxat de a pierde mult timp (și așa manifestat prin monotonie, plictiseală acasă).

În general oamenii muncesc pentru bani, pentru a avansa în cariera dar totuși munca pana la epuizare devine o problema de care nu își dau seama, se intampla și din cauza angajatorului care profita cumva de faptul ca are un om în echipa capabil.

Toate de mai sus, oameni care nu înțeleg că dacă lucrează enorm de mult lucrurile se întâmplă peste noapte adică se întâmplă dacă reușesc să facă noaptea? ( Vă știți voi care sunteți)

Ca mai devreme sa mai târziu fizicul va suferi, și ca își vor epuiza banii pe o sumedenie de medicamente, atunci își vor da seama ca sănătatea uneori nu poate fi cumpărată cu toții banii din lume.Sanatatea e primordiala înainte de toate,ajungi acasă extenuat, făcut franjuri, nu mai ai deloc energie și vointa să faci altceva, sa mergi undeva, decât în weekend când nu mergi la lucru, dar cu timpul consecințele își vor pune semnificativ amprenta pe sănătatea fiecăruia. Muncești, dar tot ce este excesiv prea mult în final te doboară, și în România în general muncești pe bani puțin și foarte mult, sau muncești de rupi și alții care sunt angajați prin pile freacă menta și tot ei sunt cei care sunt bine văzuți, și atunci la ce sa mai muncești ca un ROB? Oricum la multe locuri de munca trebuie sa muncești ca un robot, nu ai încotro, trebuie sa îți faci norma, dacă nu faci fata ești dat afara, asa ca ești constrâns să muncești pana la epuizare, sa dai randament ca altfel ții colegii în loc. depinde, de multe contexte și de job, și salariu, dacă poți avansa, daca nu; depinde de multe împrejurimi. Munca fizica este cea mai dăunătoare, ajungi în final sa dai bani pe pastile, sa mergi pe la ogramada de doctori.
Majoritatea o fac pentru bani, și pentru a nu fi dați afară.

O parere foarte proasta.
Si asa in Ro ne vindem cea mai de pret resursa a noastra, dupa Sanatate, Timpul, pe bani de nimic.
Ar trebui gasit ideal un echilibru...

Sado masochisti, nu stie sa isi aplice drepturile fundamentale ca om. Daca in ro toti ar bate cu pumnu in masa la 7:50h muncite pe zi si pleaca acasa nu ar mai exista firme sa traga tare pe muncitori.

Sunt workaholici, muncind pentru ei ca sa-si construiasca o cariera, sau sa urce pe scara ierarhica in firma respectiva.
Evident ca odata cu cresterea in ierarhie, va creste si salariul, asadar sunt suficientd e motivati sa traga tare.

In general nu sunt de acord cu astfel de persoane, am intalnit si eu unoeri, dar problema este ca nu toti sunt bine dispusi in asa fel incat sa ofere mai multa productivitate,.
Daca cineva care presteaza munca la extrem doar ca sa "impresioneze" sau sa arate ca este mai buni sau ca sa creeze discomfort celor din jur, mai bine nu.
Daca nu li se ofera nimic in plus, personal nu vad de ce ar lucra pana la epuizare, din moment ce nu li se cere asta.
Daca li se ofera bani mai multi in plus pentru asta, daca ei considera ca merita atunci e alegerea lor, atat timp cat nu influenteaza pe ceilalti colegi.

Viata este un absurd,nu are nici un sens scop,absolut orice scop, sens dai este o fuga de acest adevăr, majoritatea suntem în peșteră lui Platon, în ziua de azi se pune preț pe sex, alcool, droguri și lăcomie

Si care e chestia. Respectul meu, e treaba lor, muncesc oamenii. Dar daca muncesc, ca dupa aia sa dea banii tarfelor de pe only fans(care nu muncesc) si -au pierdut respectul din partea mea

Persoanele in cauza uita ca nu suntem nemuritori, vor pleca din aceasta lume asa cum au venit: in pielea goala.

Eu abia am plecat de la o firma care trage aiurea de angajati. E vorba de dorinta fiecaruia. Cand comentam de orele neplatite, unii colegi comunisti se fereau de mine, paraseau discutia, de parca urma sa ne ridice securitatea pe toti, pentru niste afirmatii corecte
Multi de acolo ziceau ca pleaca, dar surpriza... Au ramas in urma mea si lucreaza acum in conditii chiar mai proaste/ilegale decat inainte. Proprietarul afacerii isi bate joc de oameni, iar culmea este ca fix aia buni, devotati, raman. Stau pe post de carpe niste oameni care ar putea castiga cel putin dublu in alte parti, pe posturi mai usoare.

Exista doua categorii:

1 - Oamenii sanatosi la cap care muncesc pana la epuizare din pasiune pentru ce fac ca si munca, si e f okey asa.

2 - Oameni care sunt pasionati doar sa faca bani si atat, si pasiunea asta in sine ii face sa munceasca asa pentru ca le place pur si simplu doar ca, castiga bani, fara sa conteze daca-i foloseste sau nu, si iar e okey si aici.

3 - Oamenii cu probleme la bibiloi care muncesc si sufera in prostie aiurea, in general sa fuga de lipsurile emotionale, in loc sa se duca la psiholog sa-si rezolve problemele.
Des auzim ca oameni cu relatii esuate, se refugiaza in munca de exemplu, gandind ca nu mai vor niciodata sa mai faca relatie ca oricum nu o sa fie bine, insa au o nevoie puternica sa faca.

4 - Oameni care se sacrifica pentru familie, si acolo iar e okey, ca de fapt se sacrifica pentru el, ca simte placere sa asigure familiei lui banii aia, deci de fapt munceste pentru placerea lui, ca se simte mai bine sa dea familiei decat sa nu dea.

La punctul 3 e problematic, dar rezolvabil la specialist.

Munca te duce către succes dar ideea sa nu te distrugi psihic.

Sclavagism modern.
Lucrezi la o companie de renume, ești plătit/platita foarte bine, îți permiți vila, mașina, bijuterii, etc. Dar nu ai timp sa te bucuri de ele pentru ca lucrezi pana târziu și cazi seara rupt/rupta în pat.
Ai doar iluzia ca ești bine. Fericirea nu consta în asa ceva.

Mama mea lucreaza pana la "epuizare"...idea e ca stam la casa si avem mai multe costuri de platit si mama sta uneori pana la 2 noaptea pe lap.top ca sa termine ce are de terminat. Nu e vorba de "impresionare" aici; ci de bani si uneori performanta

Depinde. Poate fi oricare motiv sau o combinatie

Toate. Apropo ai auzit de hybristophilie? Ti se potriveste