Mani cum se fac incrucisarile intre 2 specii sau soiuri de plante? ca daca le altoiesti eu aveam impresia ca creste numai aia care ai altoito.
se polenizeaza floarea unuia cu polenul alteia? nu stiu daca asata se poate.
Daca le altoiesti se numeste altoire.Cind faci incrucisari se urmareste obtinerea unei noi plante, a unui nou soi, hibrid etc.SI da asa se face cu polen de la una fertilizezi cealalta la care indepartezi pistilu, sau dupa caz floarea mascula.Treb sa stii ce plante ai cum is folorile daca is diocie monoice si dupa faci.Trebuiesc apoi izolate sa nu ajunga polen de altundeva, de obicei se izleaza in pungi de hartie.Un exemplu cel mai la indemina este obtinerea de hibrizi la porumb. Porumbul este dioic adica are floare mascula si floare femela separat. spicu este masculu si papusa este femela.Se cultiva plantele una linga alta si inainte sa dea spicu adica sa iasa dintre frunze adica din burduf cum spun specialisti se vine si se smulge. Apoi spicu de la cealata planta va scutura polenu care va ajunge pe pause si aia e tot sa obtinut un hibrid.Asata e asa in mare, pentru ca procesul implica mai multe etape, adica in cazul unui hibrid ai nevoie de plantele mama, iar in cazul in care doresti sa obtii un soi se fac mai multe polenizari pana cand anumite caractere urmarite ramin stabile sunt undeva la vreo 8 etape daca miaduc aminte.Dar acum s e foloseste si alta metoda cu ingineria genetica se poate manipula mai rapid si se obtin soiuri sau plante noi intr-un timp mai scurt.Deci trebuie sa stii ce metoda vrei sa aplici ori vrei tu sa afli. Oricum in ambele cazuri este de scris destul, nu poti explica asa in doua fraze.La plantele monoice adica cu masculu si femela in aceiasi floare se vine intr-o anumita faza se elimina pistilele de la o planta, apoi se izoleaza, si cand florile se deschid pistilele de la cealata planta vor avea polenu gata de diseminare, se ia flori se desface punga cu ce ai izolat si se pudreaza sa zic asa floarea de la care am indepartat partea mascula.Se izoleaza la loc pana cand are loc fecundatia si cand fructul, saminta s-a format se desface si se obtine un fruct, samainta dupa caz care il vom folosi in continuare, depinde ce dorim sa facem cu el. Obtinerea de soiuri, hibrizi, sau specii noi nu este asa o lectie de o pagina.Stiam cindva cam tot procesul dar daca nu practici uiti, am ceva carti dar no sa stau sa scriu romane pe aici, plus de asta momentan nu am aces la cartile alea ca nu-s in tara.Mergi la o universitate, nu stiu in ce oras esti tu, de ex la Bucuresti la Agronomia sau in alte orase si au cred ca pe undeva la poarta librarii unde vind si carti din astea ce invata studentii acolo.Si intrebi ce ai nevoie si cumperi citesti studiezi daca esti curios.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Se încrucisează o plantă cu frunze alungite si cu flori de culoare galbenă cu o plantă cu frunze reniforme si cu flori de culoare roz. Frunzele alungite (A) si florile de culoare galbenă (G) sunt caractere dominante, iar frunzele reniforme (a) si florile de culoare roz (g) sunt caractere recesive.
Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. În prima generaţie, F1, se obţin organisme hibride. Prin încrucisarea între ei a hibrizilor din F1, se obţin, în F2, 16 combinaţii de factori ereditari.
Stabiliţi următoarele:
__________________________________________________________________________________
a) genotipul părinţilor;
b) fenotipul organismelor din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 dublu homozigote; genotipurile organismelor din F2 cu
frunze reniforme si flori galbene.
d) completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi; rezolvaţi cerinţa pe
care aţi propus-o.
________________________________________________________________________
In primul rand stim faptul ca avem 2 specii de plante fiecare cu cate 2 caractere, de aici rezulta ca este vorba de o dihibridare (organism care se deosebeste prin 2 caractere), adica un caracter pentru forma "frunze alungite (A)" si "frunze reniforme (a)" respectiv caracter pentru culoare "flori de culoare galbenă (G)" si "flori de culoare roz (g)", daca era vorba de o monohibridare, ni se dadea un singur caracter fie pentru forma fie pentru culoare
Caractere pentru forma
A - frunze alungite
a - frunze reniforme
Caractere pentru coloare
G - flori de culoare galbena
g - flori de guloare roz
"Frunzele alungite (A) si florile de culoare galbenă (G) sunt caractere dominante, iar frunzele reniforme (a) si florile de culoare roz (g) sunt caractere recesive. "
Aici dupa cum se vede ni se zice ca avem caractere dominante si recizive, caracterele dominante se noteaza cu litera mare "A" respectiv "G", iar caracterele recisive se noteaza cu litera mica "a" respectiv "g".
"Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. În prima generaţie, F1, se obţin organisme hibride. Prin încrucisarea între ei a hibrizilor din F1, se obţin, în F2, 16 combinaţii de factori ereditari. "
In problema ni se mai spune ca parintii sunt homozigoti pentru ambele caractere, iar asta ne ajuta sa rezolvam punctul a)
a) Fiind homozigoti pentru ambele caractere genotipurile parintilor or sa fie : AAGG respectiv aagg. Dupa cum se observa primul este dominant pentru ambele caractere iar cel de-al doilea este receziv pentru ambele caractere.
Daca in problema ne spunea ca parintii sunt heterozigoti ci nu homozigoti cum este in cazul nostru, atunci genotipurile parintilor ar fi fost astfel: AaGg respectiv AaGg.
Homozigot pentru ambele caractere inseamna sa aiba toate literele mari sau mici, adica literele pentru forma (AA, aa) respectiv pentru culoare (GG, gg), ex: AAGG, aagg, AAgg sau aaGG;
Homozigot pentru un singur caracter inseamna sa aiba toate literele mari sau mici, doar pentru un singur caracter fie ca e de forma sau de culoare, ex: AAGg sau aaGg (homozigot pentru caracter de forma), AaGG sau Aagg homozigot pentru caracter de culoare;
Heterozigot este opusul lui homozigot, toate caracterele (forma si culoare) sa fie scrise sub forma (AaGg).
b) La punctul b) ni se cere "fenotipul" organismelor din F1. In primul rand sa clarific putin diferenta dintre genotip si fenotip.
Genotipul este structura genetica ce o avem in organism mai exact in ADN pe care nu o putem vedea, ex: AaGg, genotip pentru caracter heterozigot;
Fenotipul este structura genetica pe care o putem vedea cu ochiul liber, ex: organism cu frunze mari de culoare verde.
Revenind la punctul b), trebuie sa aflam fenotipul organismelor din F1, care F1 reprezinta prima generatie dupa incrucisarea parintilor, parintii in cazul nostru sunt AAGG respectiv aagg pe care i-am aflat la punctul a).
Ca sa aflam generatia F1, este nevoie sa facem schema hibridarii, care arata cam asa:
Dupa ce am efectuat schema am aflat generatia F1 care este formata din: AaGg respectiv AaGg. Forma aceasta a genelor ne atrage atentia ca este dublu heterozigota, si pentru caracteru de forma si pentru cel de culoare.
Din asta rezulta ca la punctul b) ca fenotip este vorba de plante cu flori alungite de culoare galbena. De unde am ajuns la aceasta concluzie? pentru ca dupa cum se observa noi avem in generatia F1 gene dominante si pentru forma dar si pentru culoare: (AaGg, AaGg), este suficient sa avem o gena dominanta pentru culoarea G (galbena) iar planta este dominata de culoarea galbena, sau sa aiba o gena dominanta pentru forma A (reniforma), planta are frunze reniforme, daca am fi avut de forma (AAgg) atunci era vorba de planta cu frunze alungite de culoare roz, gena dominanta era numai pentru forma (AA).
c) La punctul c) pentru a afla numărul combinaţiilor din F2 dublu homozigote trebuie sa facem tabelul combinarilor ca in urmatoarea imagine:
9-bob neted şi galben;
3-flori cu frunze alungite şi roz;
3-flori cu frunze reniforme şi galbene;
1-flori cu frunze reniforme şi roz;
De aici rezultă că raportul de segregare după fenotip este de: 9:3:3:1
(Ordinea se ia descrescator, de la cel mai mare la cel mai mic)
Numarul combonatiilor din F2 dublu homozigote este de 4/16 : AAGG, AAgg, aaGG, aagg
Genotipurile organismelor din F2 cu frunze reniforme si flori galbene : aaGG, aaGg
d) Exemple de cerinte :
Raportul de segregare după fenotip;
Numarul combinatiilor din F2 heterozigote/homozigote pentru forma;
Numarul combinatiilor din F2 heterozigote/homozigote pentru culoare;
Raspuns 1 : Raportul de segregare după fenotip este de: 9:3:3:1 (Dupa cum am explicat sub tabel)
Raspuns 2 : 8/16 combinatii heterozigote pentru forma (Se numara genotipurile de forma : AaGG, AaGg)
8/16 combinatii homozigote pentru forma (Se numara genotipurile de forma : AAGG, aaGg, aagg)
Raspuns 3 : 8/16 combinatii heterozigote pentru culoare (Se numara genotipurile de forma : AaGg, AAGg, aaGg)
8/16 combinatii homozigote pentru culoare (Se numara genotipurile de forma : AAGG, AAgg, AaGG, aagg)
Răspunde
Man tu ai facut decat sa copiezi niste probleme dintr-un manual
asta nu ma ajuta lol
Răspunde 
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
