Aţi păţit vreodată să vă întâlniţi cu vreun urs sau alte animale într-o drumeţie? Ce aţi făcut? Cum aţi scăpat?

Nu, dar sunt sanse sa intalnesc unul in curand. Recent in zona in care locuiesc au inceput sa iasa ursii din padure, iar eu stau la marginea satului, in proximitatea padurii. Ursii au omorat deja vreo 3 capre ale unui cioban si continua sa apara.

Nu, dar cel mai bine sa sa stai pe loc, sa nu fugi, asta e cea mai buna metoda, daca fugi e posib sa vina dupa tine si te prinde ca alearga cu 50 Km/ora. Zic daca e la un 20 m de noi, 10 m. Daca e langa mine nu stiu ce as face.
Daca se apropie si daca stai, aia e, insa posibilitatea asta e mai mica.

Nu...si nici nu-mi doresc.
Mergand pe trasee marcate sunt sansele mai mici decat daca te aventurezi singur naiba stie pe unde.

DAR mergand intr-un grup maricel e destul de ok, animalele se tem de grupuri mari. Mai ales ca ursii nu cutreiera muntii tocmai cu scopul precis de a vana oameni cumva.
In orice caz, nu mergeti singuri in drumetii.

Nu.

Obișnuiam să mă gândesc la asta când făceam trasee prin natură. Sunt 3 moduri de a reacționa la frică, în engleză: fight, flight sau freeze. Fie lupți și încerci să devii tu o amenințare în ochii animalului, fie dai bir cu fugiții, fie îngheți de frică și nu iei nici o măsură. Ce zicea Mosotti intră la fight, chiar dacă stai pe loc, poate în situația respectivă asta e cel mai bun mod de a înfrunta problema.

De obicei, dacă sunteți într-un grup, slabe șansele să vă atace. În funcție de animal, trebuie să adopți un anumit tip de comportament care să intimideze dar să nu provoace, decât să te facă să pari pradă neajutorată.

Eram cu soră-mea mai mică la plimbare cu câinele într-un zavoi. La un moment dar aud o haită de câini maidanezi din pădure lătrând amenințător. În zona respectivă obișnuiau să se plimbe câini abandonați, pe acolo aruncau oamenii animale nedorite. Direct panică, în câteva secunde am analizat repede situația și am făcut un plan. Mă gândeam: poate am intrat într-o zonă ce o consideră a lor, mai ales că simt miros și aud lătrat de câine, vor sări la bătaie. Câinele meu nu e fioros deloc să îi sperie sau să se lupte cu ei, eram cu soră-mea, și mă simțeam responsabil maxim să nu pățească ceva. Ce am făcut în continuare e istorie, dacă se face vreun film după ce a urmat vreau să mi se menționeze numele de utilizator la credite Deci aud câinii, mă opresc, analizez situația, si după câteva secunde ridic vocea la soră-mea să fugă cât poate de repede înapoi către casă. Eu urma să alerg cu câinele în urma ei dar mai încet decât ea, între timp strângând în buzunare pietre de pe jos. Planul era ca acei câini dacă vin, soră-mea să fie complet teafără, oprindu-se la mine si la câinele meu, și să îi batem ca Kiba și Akamaru din Naruto. Până la urmă a fost alarmă falsă erau niște case prin zonă, lucru ce l-am realizat ulterior, și câinii erau un curți, cel mai probabil legați. Țeapă...

Da, m-am intalnit cu caprioare, vulpi, mistret - de mistret am fugit, restul s-au speriat ele de mine. Urs sper sa nu vad niciodata, am gasit doar urme proaspete pe poteca pe care mergeam.

Fuga este exclusa la urs. Vei activa instinctul de pradator si-l vei face sa te fugareasca, iar ursul alearga mult mai repede decat omul. Te va prinde si in copac.

Total de acord! Nu doar la urs.

Am întâlnit o data un șarpe... Am fugi în direcția opusa mâncând pământ cu tot cu flori

Eram intr-o drumetie la munte, nu mai exact cum se numea muntele ala, coordonatorii aia de atunci stiau o stana mai pustie in varful muntelui, erau in relatii bune de ani buni, ne-au zis sa trecem toti pana acolo sa le facem o vizita ca se bucura cand le vin oameni, erau 2 coordonatori, unul in fata si altul in spate unde era cel mai mare grup, ne impartisem in 3 grupuri. Ca sa ajungeti la stana aia stiu ca era o poienita cu multa verdeata, iar stana era undeva in dreapta, traversam un parau si apoi urcam niste trepte pe o panta, trepte de lemn. Se duce primul coordonator cu primul grup, se urca pe alea,, toate bune, coboara de pe panta aia 3 ciobanesti mioritici imensi, latrau si veneau in viteza dupa noi, celelalte 2 grupuri, se nimerise sa fiu eu in fata, adica urmatorul, eram cu cativa, toti se bagase in spatele meu sau s-au dus usor in spate si ramasesem fata-n fata cu cele 3 matahale, am zis fix asa 'hai sa-mi bag...', m-au latrat cateva secunde, nu mai aveam reactie ca nu stiam ce sa fac, dar din fericire a fluierat o data ciobanul de acolo si s-au cumintit cainii in secunda 2, apoi sareau pe noi sa ne jucam cu ei.

M-am întâlnit cu nebunul satului cu un topor în mână. Am câștigat campionatul la cursa de 200 m cu obstacole cu această ocazie.

n

Nu mi s-a intamplat paan acum, Doamne ajuta...cred ca as fi murit inainte sa ma atace ursul.Mi-e foarte frica de animalele salbatice

Pana*

M-am întâlnit o dată cu ursul. Eram cu un grup mai numeros, vreo 5 mașini pline și mergeam la mare. Bere, cuie pe drum, vă imaginați voi. La un moment-dat ne oprim pe undeva prin brașov să facem plinul și să ne golim vezicile deja prea pline. Totul bine și frumos doar că nu funcționa baia de la peco. Cum nu mai puteam să mă țin, m-am îndepărtat de grup discret și am început să caut un loc propice prin spatele peco-ului. După niște tomberoane, m-am gândit eu, voi fi ferit de ochii indiscreți așa că, am scos instrumentul și m-am pus pe treabă. Cum Îmi făceam și eu nevoile ca omul, mă mai uitam în jur, admiram priveliștea cum se spune, când, dau ochi în ochi cu ursul. Căuta prin niște gunoaie însă probabil că mă auzise, pentru că făcuse o pauză și se uita la mine. Câteva secunde am înghețat, nu știam cum să reacționez iar urina continua să curgă. M-am închis foarte încet la pantaloni, și, am început să mă îndepărtez de urs cu spatele. Când am ajuns la colț am făcut rapid la stânga și, am sprintat către grupul din care făceam parte strigând ca nebunul: ursu băăăă să nu mergeți în spate că-i ursu! Și uite așa am fost singurul care s-a golit la acel popas

Șerpi au fost chiar la mine în curte da i-au scos vecinii in rest doar in vis mă fugăreau urșii și alte animale dezaxate

Cu urs nu, si e principala mea frica in padure (atunci cand inaintez kilometri prin padure, nu intre 3 brazi de la marginea drumului).
M-am intalnit cu cerbi, unul chiar era imens, dar sunt fricosi, fug. La fel si caprioarele; cu caprioare ma mai intalnesc si pe un deal din oras, cu toate ca e circulat.
Mi-au povestit alte persoane ca s-au intalnit cu ursi prin padure, la distanta mai mare, dar i-au observat; ursii care nu sunt flamanzi, si nu au pui, prefera sa se departeze, ori raman pe pozitie, si lasa oamenii sa plece. Femelele cu pui sunt foarte periculoase, la fel ca majoritatea animalelor, sunt foarte agresive cu oricine intra in perimetrul lor.

Urcind in Muntii Retezat m-i s-a intimplat sa-mi iasa in cale o vipera, era in spatele meu verisorul verisoarei mele cu 8 ani mai mare ca mine l-a observat mai repede si i-a dat in cap cu o piatra.Nici nu am realizat in ce pericol am fost numai dupa.

Am dat de 2 lupi. Noroc ca erau departe de mine si nu m-au vazt si-au vazut de drumul lor.

M-am intalnit cu un Yeti urias cand schiam pe culmile din Kilimanjaro.

Cu un lup, a fugit când m-a văzut nu serios, ne-a văzut pe toți trei, s-a uitat un pic la noi, ș-a luat-o la goană.
Nu am făcut nimic, în situațiile de genul sunt foarte calm, exagerat de calm, și doar mă gândesc la ce aș putea să fac.
Cred că e instinctul de supraviețuire.

Cand am mers cu mama in oras ne.a iesit in cale vreo 20 de porci mistreti, a oprit masina, au trecut si ne.am vazut de drum.