Buddha spunea că „Singurul secret al existenței este să nu-ți fie teamă. Niciodată sa nu-ți fie teamă de ce vei deveni.".
După ce am reflectat asupra acestui citat pentru un timp și am încercat să îmi dau seama care sunt fricile mele am ajuns la concluzia că nu îmi e teamă de nimic. Nu mă tem de iad pentru că nu cred în dumnezeul creștin, nu îmi e teamă de moarte pentru că e doar o transformare, nu îmi e teamă de viitor pentru că acesta este atât de incert încât e mai bine să trăim în prezent. Pot spune așadar că sunt fericit și chiar mă simt împlinit cu ce am realizat până acum, chiar dacă viața merge înainte și nu știi niciodată ce te așteaptă în viitor.
Credeți că frica este un impediment major în evoluarea spirituală, psihică și profesională? Voi de ce vă temeți?
Ordonare:
După relevanţă
Frica, precum orice altă energie negativă este un impediment în ceea ce privește evoluția sprituală, psihică și profesională.
Asta pentru că energia pozitivă nu merge mână în mână cu cea negativă. Prin urmare, energia negativă generează energie negativă iar energia pozitivă aduce energie pozitivă, respectiv împlinire sufletească.
În cazul în care te simti încărcat cu energie negativă (anxietate, nervozitate, invidie, ură) s-ar putea să nu te realizezi nici din punct de vedere profesional.
Dacă o piesă de domino cade, se răstoarnă și celelalte după această primă piesă.
Răspunde
Nu îmi e teamă de moarte pentru că e doar o transformare.
E transformare dacă ai urmași. Dacă nu, e o terminare.
Orice frică are la bază frica de moarte.
Aici ai dreptate. Dacă mă gândesc mai bine, momentul în care mi-a dispărut frica de moarte celelalte frici au părut așa de puerile încât s-au rușinat și au dispărut și ele.
Răspunde Teamă doar de modul în care vom murii.Frică că o să suferim, că o să simțim durerea.
Hai să îți spun eu de ce te temi. Te temi de virus, porți mască.Îți este frică că nepurtând masca ai putea îmbolnăvii pe cineva drag și acesta ar murii din cauza ta.Te vaccinezi tot din frică. Frica de singurătate.Mai zic și altele?
Greșit. Nu mă tem de virus, port masca din respect pentru ceilalți nu din teama că o să-i îmbolnăvesc. Vaccinul l-am făcut tot din acest motiv. Cât despre singurătate, sunt chiar obișnuit cu ea și îmi place, am stat singur mai mulți ani și nici nu am înnebunit, ba chiar mi-a plăcut experiența.
Porți mască fiindcă ești obligat.Și porți mască din TEAMA de a nu fii amendat.Îi respecți pe ceilalți tot din FRICĂ. Criminalii nu respectă pe nimeni.Nu au teamă, nu au frică de nimeni și nimic.Să îți mai spun încă o frică pe care o ai, este frica de ați dezvălui aici pe site adevărata identitate.
Complet fals, tu confunzi frica cu alte sentimente. După cum spuneam, port masca din respect față de cei din jur precum și de autorități care încearcă să facă tot posibilul pentru a împiedica răspândirea acestui virus.
Cât despre a-mi dezvălui identitatea chiar nu îmi e frică însă nu văd rostul unui asemenea gest, nu văd de ce ar fi interesată lumea de cine sunt eu cu adevărat.
Zici că nu te temi de moarte.Dar cu siguranță te înspăimântă gândul la modul cum vei murii. Dacă o să fie în chinuri groaznice și suferință îndelungată.
Nici de cum. Nu mă tem de durere, de suferință, pentru că știu că sunt doar lucruri trecătoare și prin care toți trebuie să trecem la un momentdat. Pentru durere există medicamente, iar modul în care murim putem să ni-l alegem noi, nu e necesar să suferim fără rost dacă știm că nu mai avem mult de trăit. Pot oricând să fac o supradoză de pastile și gata. Aș face acest lucru doar dacă aș deveni o povară pentru cei din jur pentru că nu doresc să-i pun nimănui în cârcă responsabilitatea de a avea grijă de mine. Ba chiar cred că apropierea de moarte o să fie o experiență interesantă, o bine-venită întrerupere de la monotonia vieții și sunt sigur că o să analizez cu atenție, în mod cât mai obiectiv, toate stările prin care o să trec.
Greșești.Modul în care mori îl alegi tu doar dacă te sinucizi.Și dacă recurgi la gestul ăsta este fiindcă te TEMI de viață.Nu ești capabil să înfrunți greutățile și obstacolele vieții.Cum dai de greu îți este FRICĂ și renunți la a mai trăi. Dacă ești torturat de cineva atunci cu siguranță tot din FRICĂ vei murii, văzându-l pe călău ce urmează să îți facă.
De ce să te temi de viață când nu mai ai viață de trăit? Când ai alzheimer de exemplu și ești lucid 30 de minute pe zi și ști că mai ai de trăit vreo câteva luni se mai cheamă că ai o viață înainte? Dacă ai un câine care are o boală terminală nu îl lași să sufere ci îl duci la veterinar pentru a fi eutanasiat, nu văd de ce nu ar putea și oamenii să aibă această variantă.
Moartea chiar nu doare. Tot ce doare se petrece înainte.
Frica este in orce om intr-o oarecare masura, doar ca nu toti am apucat sa o experimentam.
Dar da, fricile ne fondate chiar pot sa iti afecteze viata.Cum e la mine anxietatea sociala.
De ce ar trebui să ne temem nu ne temem, în schimb ne este frică de toate nimicurile care toate astea adunate ne distrug viața.
Nu trebuie, ca nu vrei tu sa te temi.Asa functionam ca oameni.
Da,frica chiar este bună. Uite tu ca fată te temi să umblii noaptea singură pe străzi pustii.Sau dacă nu mi-ar fi frică de nimic m-aș arunca înaintea unei mașini în mers, dar nu o fac căci știu că pe urmă o să sufăr și o să am dureri.De ce nu ne dăm intenționat cu ciocanul peste degete? Păi fiindcă știm că o să ne doară și de aceea ne ferim și facem lucrul cu grijă tot din teama de a nu ne accidenta.
Corect.Tine de firea noastră sa avem frica de durere sau alte lucuri, ca nu suntem roboți.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
