| RadioKiller a întrebat:

Care este ce-a mai grava boala/maladie/sindrom din lume!
Si sa nu incepeti ca toate sunt periculoase/grave! Fundita >; d

Răspuns Câştigător
| IMC90 a răspuns:

Ihtioza harlequin este probabil cea mai urata

fatale sunt multe...

7 răspunsuri:
Legiuitoarea
| Legiuitoarea a răspuns:

Bună.
Cancerul, nu iartă pe nimeni!
Pa, pa.

| AnneMarri a răspuns:

Sida & Cancerul

| blueangel99 a răspuns:

Cancer, SIDA, HIV, Sindrom Down.

Baftă!

Te rugam sa verifici enuntul pe care l-ai scris si sa elimini majusculele care nu sunt necesare! Iti reamintim ca majuscula (litera mare), nu se foloseste decat pentru prima litera din propozitie, pentru numele proprii si acronime (de ex.: ONU, CFR, UEFA).

Enunturile scrise numai cu litere mari sunt deranjante, inestetice si mai putin lizibile, asa ca am aprecia daca ai folosi majuscula numai atunci cand este cazul!

Echipa TPU.ro si ceilalti utilizatori iti multumesc!

| Alexalice10 a răspuns:

Cancer cred...

| SaveTheNature a răspuns:

Eu zic ca SIDA, si pe urma Cancerul.
In anumite cazuri cancerul este tratabil.Insa Sida te duce direct la moarte.

| crapx a răspuns:

Cea mai periculoasa este ebola! Dar esti si cea mai rara, nu se gaseste leac si este mortala! Se gaseste in Africa! Se transmite prin sange, respiratie, atingere.

| mission1 a răspuns:

Poliomielita, adesea numită paralizie infantila, este o boală infectioasa raspandita de la o persoana la alta pe cale fecal-orala.

Desi aproximativ 90% din infectiile poliomielitice nu provoaca niciun simptom, toate persoanele afectate pot prezenta o serie de simptome in cazul in care virusul intra in fluxul de sange. In aproximativ 1% din cazuri, virusul intra in sistemul nervos central, ceea ce duce la paralizie si slabiciune musculara acuta. Cea mai comuna forma de paralizie se produce in functie de nervii implicati in coloana vertebrala, care de cele mai multe ori implica picioarele.

Sursa

Poliomielita a fost recunoscuta pentru prima data ca o conditie distincta, de Jakob Heine, in 1840. Agentul sau cauzal, virusul polio, a fost identificat in 1908 de catre Karl Landsteiner.

Desi epidemii majore polio au fost necunoscute inainte de secolul al 19-lea, poliomielita a fost una dintre boliile cele mai de temut ale secolului 20. Epidemiile poliomielitice au lasat infirmi mii de oameni, in general copii mici. Boala a cauzat paralizia si moartea pentru cea mai mare parte a omenirii. Poliomielita a existat mii de ani in liniste, ca anul patogen, pana in 1880, cand epidemii majore au inceput sa apara Europa si la scurt timp dupa si in Statele Unite ale Americii.

Prin 1910, o mare parte a lumii a cunoscut o crestere dramatica a cazurilor de epidemie, care au paralizat mii de copii si adulti si au oferit un impuls pentru "Marea Cursa", spre descoperirea unui vaccin. Dezvoltate in anii 1950, vaccinurile polio sunt creditate cu reducerea numarului total de cazuri de la zeci de mii la aproape 100. Eforturile consolidate ale vaccinurilor, conduse de Organizatia Mondiala a Sanatatii, UNICEF si Rotary International, au putut duce la eredicarea globala a bolii.

Poliomielita este cauzata de infectia cu un membru al enterovirusurilor, numit virusul polio. Acest grup de virusuri ARN colonizeaza tractul gastro-intestinal, in special orofaringele si intestinal. Timpul de incubare, la primele semne si simptome, variaza intre 3 si 35 de zile. Au fost identificate 3 serotipuri ale virusului polio: virus polio de tip 1 (PV1), 2 (PV2), 3 (PV3), toate cele trei fiind extreme de virulente, cu aceleasi simptome ale bolii. Cea mai frecvent intalnita forma si cel mai strans asociata cu paralizia este virusul polio de tip 1.

Sursa

Poliomielita este extrem de contagioasa prin rutele orala-orala si fecal-orala. In zonele epidemice, virusul polio-salbatic poate infecta practic intreaga populatie umana. Boala este transmisa primar pe cale fecal-orala, prin ingerearea alimentelor contaminate sau apa.

Poliomielita este cea mai infectioasa intre 7 si 10 zile inainte si intre 7 si 10 zile dupa aparitia simptomelor, dar transmiterea este posibila atat timp cat virusul ramane in saliva sau in materiile fecale. Printre factorii care cresc gradul de severitate al bolii se numara malnutritia si deficienta activitatii fizice, imediat dupa debutul de paralizie, a muschilor scheletici.

Desi virusurile pot strabate placenta in timpul sarcinii, fatul nu pare a fi afectat de infectia materna sau de vaccinarea poliomielitei.

Nu exista niciun leac pentru poliomielita. Tratamentul necesita adesea, pe termen lung, reabilitare, terapie fizica, proteze, pantofi corectori, si in unele cazuri interventii chirurgicale ortopedice. Ventilatoarele portabile si fierul de calcat pulmonar au fost folosite pentru mentinerea respiratiei in timpul afectiei acute de poliomielita, pana ce o persoana putea sa respire independent. Astazi multi supravietuitori cu paralizie permanenta utilizeaza jacheta moderna ventilatoare, care este purtata pe piept si abdomen.

Alte tratamente istorice pentru poliomielita, includ hidroterapie, electroterapie, masaj si exercitii de miscare pasiva, si tratamente chirurgicale. Dispozitive precum protezele rigide, care tind sa cauzeze atrofie musculara, au fost de asemenea folosite ca tratamente efi