Sa ies din casa si sa dau de prosti in campul vizual, in gandire, asta ma irita si mi se face scarba totodata.
Sa fiu pus in situatia in care fanaticii dogmatici si conspirationistii sa suprime obiectivismul, scepticismul si criticismul.
Sa am de a face cu imbecili pentru care port o discutie rationala, iar acestia, in final, sa-si manifeste caracterul hidos, uneori jegos, lucru pentru care am pierdut timp in explicarea/argumentarea rationala si cumpatata, cu o terminologie adecvata, doar pentru ca acestia sa manifeste fie dezinteres, fie o comportare "ca la usa cortului"
Ca nu voi reusi niciodata sa inteleg fizica cuantica si alte domenii de interes.
Si lista poate continua.
Pe cea cu vorbitul la telefon o am şi eu. Datorită faptului că am o voce ca sună ca cea a unui băiat de 14-15 ani, ezit pe cât posibil convorbirile telefonice. Nici când eram mai mică, vocea mea nu a sunat niciodată prea feminină, deşi nu fumez, nu consum alcool, pur şi simplu aşa e ea.
O altă nesiguranţă e cea de a face greşeli la locul de muncă, în exprimare, în scris.
Datorită firii mele perfecţioniste, încerc pe cât posibil să fac totul ca la carte, impecabil.
BestOfTheBest întreabă: