Ce ar trebui să fac?
Stau mereu gândindu-mă la părinți, la oameni care pleacă, ne părăsesc, ziua în care voi rămâne fără părinți, o zi la care mi-e greu să mă gândesc, sunt o persoana tristă, gândesc foarte departe, doar că gândul pe cât de departe este pe atât de trist sunt eu, oameni care vin și pleacă, este ca și când locul și-ar pierde culorile, ca și când locul acela ar muri, și din pacate pentru mine acel loc nu-și mai recapătă culorile, rămâne un loc mort, plin de tristețe. Cam așa văd eu lumea.
Buna, toții avem gândurile astea, dar încercăm să fim realiști.
Toții murim pana la urma, asa ca trăiești viata.
Nu există rai, iad.
Exist doar viata. TRĂITEAR FAMILIA
Eu am avut câteva decese în familie însă nu am suferit, am înțeles viata.
În loc sa ne bucuram ca trăim, alții își doresc sa moara, iar alții își doresc sa trăiască.
Mulți sunt în spitale care ii tine doar un aparat in viata iar noi ne batem joc de noi în general.
Omul pana nu ajunge în momentul ala când ii trece viata pe lângă el niciodată nu o sa fie conștient.
Fiți sănătoși, liberi, fericiți 
Fiți vii! Doar o viata aveam
Răspunde
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
În cazul tău se numește depresie.
Nu te mai gândi la alții, gândește-te la tine.
Răspunde
Trăiește clipa prezenta și nu ți mai face griji. Viata are misterele ei, bucura te de ea, descoper-o
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
