Cine stie o poezie? dar sa fie inventata.despre orice.

De-aș fi eu
1)De-aș fi eu unde e Luna, 2)De-aș fi eu unde e Marte
V-aș vedea întotdeauna! Aș vedea minuni, pe toate!
Dar așa sunt pe Pământ, Dar așa sunt pe Pământ,
Nu vă pot vedea oricând. Nu le pot vedea oricând.

3)De-aș fi eu unde e marea,
Aș vedea tot timpul zarea!
Dar o văd din când în când
Cât sunt pe acest Pământ.

Dac-aș fi...
1)Dac-aș fi ce nu sunt încă, 2)Dac-aș fi ce nu sunt încă,
Aș colinda printre stele M-aș ascunde-n apa mării
Să mă fac la fel ca ele... Să scurtez albastrul zării...

3)Dac-aș fi ce nu sunt încă, 4)Dac-aș fi ce nu sunt încă,
Ți-aș face din curcubeu Din florile unei câmpii
Zâmbet sufletului tău... Ți-aș împleti veșnicie,
Draga mea copilarie!


Prietenia, marfă de negăsit
1)Era odată un băiat care primea
Tot ce-și dorea.
Dar, fiind egoist nici un prieten nu avea.

2)Într-o zi, părinților săi le-a spus:
-Mamă, tată, îmi doresc
Un prieten cu care să vorbesc!

3)Atunci, el o pungă de bani a primit
Și în sat fericit a pornit.
Dar acasă seara s-a înturnat, necăjit și supărat.

4)Atunci, tatăl îi vorbi serios:
-Tu fără prieteni te-ai întors!
În lume oricâți bani ai avea, prietenii nu-i poți cumpăra!

5)De-atunci, băiatul bun a devenit
Și mulți prieteni și-a găsit.
Copilul a luat aminte și a devenit cuminte.



Prin pădure
1)Printre cetine de brad, 2)Păsărelele cântă voioase
Vântul adie cu drag Și florile privesc atrase
Și soarele se revarsă cu drag Le-ncântă trilurile duioase.
Printre cetine de brad! Păsărelele cântă voioase!

3)Copacii danseaza un vals 4)Și urși; și vulpi; și alte
Un vals cântat de pământ Cu toții vorbesc același cuvânt
De pământ, de păsări, de vânt. Viețuitoare-al acestui pământ
Copacii danseaza un vals! Și urși; și vulpi; și alte!


Rămas bun!
1)Rămas bun, zână primăvară! 2)Rămas bun, codru înverzit!
Rămas bun, cântec lin de vioară! Rămas bun, frumos asfințit!
Rămas bun, salt voios de căprioară! Rămas bun, timp binevenit!
Rămas bun, clipe de odinioară! Rămas bun, soare aurit!

3)Rămas bun vă spun acum la toate!
Vă las, dar va aștept cu bunătate.
Căci primăvara s-a îndepărtat
Dar din sufletul meu voi n-ați plecat!