De ani de zile pe mine ma macina niste ganduri, mie mi se pare ca nu sunt bun de nimic, sunt un om fara nicio valoare, nu m-am realizat cu nimic, sunt doar un ratat in viata, mi se pare ca toti sunt realizati, sunt destepti au facultati au masini, au locuri de munca, sunt insurati, au de toate, si eu nu am nimic, doar strabat strazile ca un prost, tot ma gandesc ca altii au ceva care eu nu am, ca au vazut ceva care eu nu am vazut niciodata, ce au vazut altii si eu nu am vazut niciodata? Altii poate au vazut america si eu nu, altii poate au vazut miliarde de bani si eu nu, dar ce altceva au vazut altii si eu nu am vazut niciodata? Mie mi se pare ca stau ca un rahat acasa, toti au un singur cap, doua maini, doua picioare, un singur creier, doar atunci cand ii vad ca sunt la pamant, ca sufera, ca li se intampla ceva rau atunci chiar ma simt satisfacut si foarte rar ma intalnesc cu ei pe drum, cu unii nu m-am intalnit de vreo cativa ani zic doar de fosti colegi, probabil ca multi sunt plecati afara

Păi ce vrei să ai dacă singura ta ocupație este "să străbați străzile ca un prost"?

Aia care au facultăți, joburi și sunt realizați au depus niște eforturi considerabile ca să ajungă acolo. Tu ce ai făcut?

In loc sa ii invidiezi pe altii pentru ce au realizat, ai putea sa pui mana serios sa faci si tu ca ei, invatand si muncind pe branci, ca sa ajungi si tu ca ei, avand ceea ce au ei, ca nimic nu pica din cer.
Pacat ca ai o mentalitate de rahat, ba-i invidiezi pe cei care au ba te bucuri cand ii vezi ca-s bolnavi si sufera.

Pai si problema ta consta in faptul ca altii au si tu nu? In plus, sa stii ca viata celor din jur pe care ii vezi, nu e chiar asa roz pe cum pare la exterior. Si cei din jurul tau se confrunta cu probleme exact ca si tine. Doar ca au probleme diferite fata de tine, pe care tu nu le poti observa sau vedea, pentru ca tu nu vorbesti cu ei.

Sunt foarte multi oameni care sunt insurati dar nu sunt multumiti de partener dupa o perioada. Sunt multi oameni care se despart dupa ce casnicia merge prost. Sunt oameni care au masini, dar se chinuie cu ele prin service. Sunt oameni care au facultate si loc de munca, doar pentru a-si mentine viata pe linia de plutire. Sunt oameni care sunt obligati sa munceasca un job pe care nu-l suporta, din pricina banilor. Sunt oameni care se duc in vacante in alte tari, dar cand ajung acasa fac foamea.

Sunt foarte multe situatii unde viata pare roz, dar tu de fapt te chinui. Cel mai probabil, tu esti cel mai privilegiat dintre cei din jurul tau. Chiar daca tu nu vezi asta. Nu ai obligatii, nu muncesti fortat, nu esti constrans de situatii, nu ai rate la banci, nu ai oameni pe langa tine cu care trebuie sa porti o masca...

Ideea e ca tu in momentul de fata ai mai multa libertate decat au cei din jurul tau. Esti invidios pe cei care au putina libertate doar pentru ca ambalajul lor pare stralucitor.
Tu acum poti sa faci ce vrea muschiul tau. Poti incerca sute de job-uri si sa le schimbi ca pe sosete. Daca vrei sa te duci undeva, o poti face fara sa fi constrans de x sau de y ca nu ii place unde te duci. Nu ai rate, nu ai responsabilitati faa de altii.
Lucreaza cu ceea ce ai deja si nu mai ravni dupa vietile altora. Ai viata ta pe care trebuie s-o traiesti din plin facand ceva ce iti place.

Muncește să ajungi ca ăia care-ți fac în ciudă.

Da ai dreptate ar trebui sa depun niste eforturi, dar stii ce cred acum? Nu cumva si altii gandesc la fel ca mine? Gen si altii gandesc exact cum gandesc eu, posibil si altii sa aiba invidie chiar pe mine si sa se simta la fel cum ma simt eu?

Nu cumva si altii gandesc la fel ca mine? Gen si altii gandesc exact cum gandesc eu, posibil si altii sa aiba invidie chiar pe mine si sa se simta la fel cum ma simt eu?

Sunt altii ce ar vrea sa aiba o pauza de la viata lor si sa o traiasca pe a ta. E ok sa simti asta, pentru ca fiecare dintre noi ne dorim ce vedem la altul si ce ne fascineaza. Ce nu e ok, e sa stai pe loc nefacand nimic si sa fi gelos pe ei.

Eu de exemplu nu stiam ce aveam de gand sa fac cu viata mea dupa liceu. Asa ca m-am apucat sa muncesc oriunde la inceput si sa ma distrez cu amicii pe moment. Cu timpul am avut posibilitatea sa descopar o cariera pe care vreau sa excelez. Acum urmez o facultate pentru ca unde vreau eu sa ajung, necesita asta. In jurul meu vad deja oameni care au ajuns acolo, si asta ma motiveaza sa lucrez mai mult, pentru a obtine macar o parte din ce au ei, pentru inceput.
Ideea e ca si eu am simtit ca si tine, si eu voiam si vreau ceea ce au unii. Insa sunt perfect constient ca daca doar stau pe loc si raman doar cu doritul, e clar ca buna ziua, ca nu pot ajunge acolo in veci. Cam asta e cursul firesc de care ai nevoie. Trebuie sa ai un scop si sa fi dipus sa muncesti pentru el. Nu ai un scop? Umbla prin lume, incearca de toate, si ai sa-l gasesti.