De ce are lumea impresia că dacă nu ai o iubită/un iubit până la vârsta x ți-ai ratat viața?
Sau că viața fără prieteni n-are sens?
Sau că trebuie să pari mereu fericit?
Sau că să fii virgin/ă la vârsta x e o rușine?
De ce facem niște scopuri din niște lucruri nu neapărat nerealiste, dar nenecesare? Și-apoi judecăm oamenii pentru că "eșuează" în lucruri neimportante. De multe ori nici cei care fac genul ăsta de remarci sau care crează standardele astea nonsensice nu le respectă și nu sunt conștienți de cât de normal e de fapt să întâlnești pe cineva neinteresat de aceste lucruri. Iar a avea alte interese nu e ceva negativ.
Ordonare:
După relevanţă
Ignorarea acestor si a afirma ca nu iti pasa ca esti diferit e si asta o minciuna, vrem sa iubim si sa iubim, asa e lasat sa fie, progreaza nu te plange, asa i-am spus unui baiat si are iubita, altul a ramas in singuratate
Răspunde
Nu chiar ca ti-ai ratat viata,dar ratezi niște lucuri frumoase, sau experienta ce te va ajuta pe mai departe.
Acuma, nu sunt de acord sa judece nimeni pe nimeni, dar de foarte multe ori, un om ce reușește să își ia un partener de viață la o varsta in care nu e ceva anormal sa o faca, e ca e ceva de el.Ca daca nu era nu il lua nici naiba.Cred ca pe asta se rezuma foarte mulți cand barfesc,sau arata cu degetul (cine stie ce ciudat e asta de nu il ia nimeni).
Si asta cu prieteni e putin exagerată.As spune ca sa nu ai prieteni e plictisitor.
Adică,ai nevoie ca om uneori sa fi ascultat de cineva,sfătuit,ajutat, sa ai cu cine râde, cu cine te distra etc, dar nu e chiar obligatoriu sa ai multi.
Nu trebuie sa pari mereu fericit, trebuie sa fi in majoritatea timpului daca se poate. Adică sa faci in asa fel cu tine si cu viata ta incat sa nu prea ai de ce sa fi trist (înafara de lucrurile ce vin inevitabil si te întristează ca nah).
Asta da, asta e o prostie.Nu trebuie sa te lauzi cu partenerii tai sexuali si nici sa se rada de tine daca esti virgin sau ai avut până acum doar o femeie/un bărbat.Adica asta chiar nu isi are rostul.
Fiindcă își proiecteaza proprile insecuritati și frustrări asupra altora. Normal că nu e nicio rușine să fii virgin sau sa nu ai o iubita sau iubit pana la o anumita varsta.
Dar oamenii care totusi nu au se simt frustrati si se vad pe ei înșiși ca fiind ratati si atunci trebuie sa proiecteze aceasta rușine interioara asupra altora.
Deoarece fetele sunt atrase de cat de competent esti, iar daca nu te-ai scos cu fata inseamna ca ai niste lipsuri. Poate nu socializezi cum trebuie, nu ai o situatie materiala buna, nu stiu. Fara prieteni unele momente nu au sens, chiar nu simti nevoia sa impartasesti unele momente cu cineva?
Faza cu fericirea devine un subiect tot mai popular intr-o lume in care depresia face ravagii, tot mai multi pun fericirea inainte de toate. Eu cred ca o viata care are sens, impact asupra vietii celorlalti este mult mai buna decat o viata fericita. Nimeni nu vorbeste despre Mihai Viteazul pentru ca a fost fericit, ci pentru faptele marete si impactul pe care l-a avut asupra celorlalti. Sau despre Vlad Tepes.
Sa fii virgin la o anumita varsta este o rusine? Cam da, ceva este in neregula daca nu ai reusit pana la o anumita varsta. Nu stiu, 25-30 de ani? Chestia e ca devine un fenomen. Citeam de curand ca un regizor a fost omorat de catre parinti pentru faptul ca nu s-a insurat, desi avea o varsta inaintata.
Gata, am gasit stirea:
https://www.digi24.ro/......re-1535413
Întrebarea nu este neapărat despre mine. Am în momentul de față un prieten și încă câțiva nu foarte apropiați. Dar am avut momente când n-am avut și erau văzute ca o tragedie. Mă refeream mai degrabă la de ce se consideră că nu e ok să ai perioade din viața ta când din diferite motive nu ai prieteni, sau partner etc. Sunt de acord că o viață întreagă așa e plictisitoare sau mai degrabă chiar dăunătoare, dar sunt etape (finite) în viață în care treci și prin așa ceva, iar în ansamblu, acestea nu sunt o "problemă".
Cred că aici pe TPU ar fi nevoie ca oamenii să învețe să distingă omul de întrebare. Nu zic de tine, tu ai zis puține. Dar sunt unii pe aici care se iau doar de om (fie că sunt eu sau altcineva) și nu adresează întrebarea. Întrebarea e mai mult o temă de gândire. Viața mea personală nu mi-o expun chiar în detaliu pe TPU( sau dacă am făcut-o în trecut, încerc să n-o mai fac).
Răspunde
Niciodata n-am inteles mentalitatea asta tampita cum ca ar fi o rusine sa fii virgin la o anumita varsta. Si asta o zice cineva care nu e virgin.
In primul rand fiindca pornesti cu presupunerea extrem de gresita ca lumea vrea sa-si piarda virginitatea cu orice preț. Unii aleg sa fie virgini, altii aleg sa nu puna chestia asta pe un pedestal si sa faca un dumnezeu din pierderea virginitatii.
Plus ca ce reusita mai e si asta? Din punctul meu de vedere nu e nicio reusita. Ba chiar e un lucru de rusine daca ti-ai pierdut virginitatea cu cine stie ce tarfa sau dubios. Chiar nu pricep de ce face lumea un lucru atat de important din ceva ce obiectiv vorbind nu are absolut nicio importanta.
E rusine sa nu mananci inghetata? Sau tie ti-ar fi rusine in societate fiindca n-ai mancat niciodata o inghetata? Normal ca nu. Acum intelegi cat de penibil suna sa zici ca e rusine sa fii virgin?
Nu, nu inteleg cat de penibil suna. Doar spune-mi daca nu cumva ai ceva lipsuri in a abordarea sexul opus, in cazul in care esti virgin la o varsta inaintata. Doar nu isi propune cineva sa ramana virgin pana la 25-30 de ani? Te crezi zeu ca nu ai lovit nimic pana atunci sau cum vine asta?
Sa tragi concluzia ca un om are "lipsuri" in a aborda sexul opus doar pentru faptul ca e virgin e ilogic.
Si daca il abordeaza nu inseamna ca nu mai e virgin.
Si daca are lipsuri nu inseamna ca e virgin. Poti sa te duci la prostituate si sa habar nu ai cum sa abordezi sexul opus.
"Doar nu isi propune cineva sa ramana virgin pana la 25-30 de ani?"
De ce nu? De fapt sunt multi oameni care fix asta isi propun. Sau isi propun sa ramana virgin toata viata. E o problema in asta?
Spune-mi la care deget de doare pe tine dacă Gigel din comuna Urcatii de munte ramane virgin.
Mie mi se pare logic ca atunci cand judecam pe cineva sau ridiculizam pe cineva e din cauza ca acea persoana ne-a ranit intr-un mod sau altul. Deci in ce fel te-a ranit Gigel de simti nevoia sa-l ridiculizezi pentru un lucru atat de trivial.
Dupa cum am zis, nu e rusine sa nu mananci inghetata pana la 30 de ani deci inseamna ca nu e rusine sa fii virgin pana la 30 de ani.
De ce? Fiindca aceste doua activitati sunt la fel de triviale in viata unui om. Sunt la fel de neinsemnate.
Si de ce simti nevoia sa o duci dintr-o extrema in alta? Ori te simti zeu ori trebuie sa-ti fie rusine? Nu poti sa fii pur si simplu indiferent? Sa nu-ti pese? Nu cred ca ai depus efortul de gandire sa iei in considerare si varianta indiferentei.
Daca Gigel moare, tot nu ma afecteaza. Deci unde este logica aici?
Daca te duci la prostituate, este tot ceea ce iti faci cu mana ta, ca nu o iubesti.
Poti sa ma minti pe mine ca ai fii indiferent. Dar chiar esti indiferent?!
E ca si cum mi-ai spune ca senzatia de a ti-o face singur este mult mai placuta, ca poti s-o faci cu una, dar nu vrei. Si de unde atatia calugari in zilele noastre? Vad ca sunt din ce in ce mai multi? I-au apucat spiritulitatea pe toti, nu? Nu poate fi vorba si de o problema socio-economica, nu?
"Am în momentul de față un prieten..."
Spui că ai un prieten şi că ai avut momente când nu aveai niciunul,dar pentru tine asta nu era o tragedie şi, în acelaşi timp, tot tu, după cum te-ai exprimat, încă crezi că nu e o tragedie să ai perioade din viaţă în care să n-ai prieteni.Nu ştiu ce prieten ai tu dacă în continuare eşti de aceeaşi părere.Nu cred că ştii ce e aia prietenie."Prietenul" ăsta de care zici tu pare mai degrabă doar unul cu care mai schimbi şi tu câteva mesaje pe zi şi cu care mai ieşi la un suc din când în când,altfel nu văd de ce ţi-ai păstra acea părere.
Şi nici nu ştiu cum vine asta "perioade din viaţă fără prieteni".Cu partenerul mai înţeleg, dar cu prietenii? Nu e nimeni chiar atât de ocupat încât să nu aibă timp chiar de nimic nici măcar în weekenduri. Poate doar dacă nu ştie să-şi organizeze timpul cum trebuie, dar atunci e vina lui.
Eşti un simplu om ca toată lumea, nu eşti cine ştie ce mare savant care să zici că e deja la un alt nivel, deci lipsa timpului nu e o scuză.
Şi ca să îţi răspund şi la primele 4 întrebări:
1.E o exagerare deja să-ţi spună cineva că "ţi-ai ratat viaţa", asta doar dacă nu eşti deja la vârsta pensiei, dar o chestie de genul i se zice unuia/uneia trecut/ă bine de 20 de ani care n-a trăit încă aşa ceva, nu unui babalâc.Nu ţi-ai ratat viaţa, dar ai ratat nişte experienţe care la 30 de ani nu se mai simt aşa cum s-ar fi simţit dacă le aveai pe la 20.
2.Suntem făcuţi să socializăm,e firesc să avem nevoie de oameni cu care să ne petrecem timpul cu plăcere,cu care să împărtăşim lucrurile care se întâmplă în viaţa noastră,fie bune, fie rele şi care să ne sprijine în anumite momente. Părinţii, chiar dacă te înţelegi bine cu ei, nu pot fi lângă tine toată viaţa, iar partenerii pot veni şi pleca de multe ori.
3. "De ce are lumea impresia că trebuie să pari mereu fericit"?
Nu vrea lumea să pari mereu fericit, ci doar să nu pară în fiecare zi că ţi-a murit cineva.
4.Nu ajunge nimeni virgin la să zicem 25+ pentru că aşa vrea,ci doar pentru că n-a avut calităţile necesare să formeze o legătură cu o persoană de sex opus,adică un aspect plăcut şi o personalitate mişto, a doua fiind chiar mai importantă decât prima. (excepţie făcând doar religioşii, aici nu mă bag, deşi...)
"Cred că aici pe TPU ar fi nevoie ca oamenii să învețe să distingă omul de întrebare."
N-am ce să disting din moment ce, din modul cum te-ai exprimat, pare că te descrii chiar pe tine.
Nu despre mine e vorba. Oricum eu nici nu mai sunt virgin deci e irelevant. Dar da, chiar exista oameni indiferenti la asta. Nu inseamna ca nu se activeaza hormonii in ei ca doar e natural, dar te poti potoli la fel de usor dacă ai auto-control.
Tot ce faci acum e sa-ti proiectezi proprile limitari si incapabilitati asupra altor oameni.
"Daca eu nu pot inseamna ca nimeni nu poate".
Exact așa gândești. O gândire limitată care nu poate accepta realitatea exterioară.
Când spun indiferenta ma gandesc la partea rationala a omului. Partea rationala care poate lua decizii care sa contrazica partea instinctuală.
De exemplu mi-e foame, dar partea rationala a mea decide sa nu manance. Asa ca nu mananc si imi trece foamea in juma de ora.
Exact asa e si cu inclinatiile sexuale.
Normal ca la un moment dat hormonii se activeaza. Partea rationala ia decizia de a se abtine si in 15 minute iti trece si revii la normal. Iti ocupi pur si simplu mintea cu altceca. Asta se numeste auto-control si daca refuzi sa crezi ca auto-controlul exista asta spune multe despre tine.
Si nu, nu sunt din ce in ce mai multi calugari. De fapt sunt din ce in ce mai putini. Multe manastiri s-au distrus sau stau in paragina. Habar nu am unde vezi tu asa de multi calugari. Se vede ca nu studiezi istorie. Ai fi stiut ca de fapt numarul lor e in scadere.
Iar inclinatia ta de a pune la indoiala intentiile spirituale ale unor oameni spune multe despre propriile tale limite. Atat limite de a intelege alte puncte de vedere decat al tau cat si limite ale propriilor patimi si insecuritati personale.
Crede-mă ca majoritatea dintre calugari si calugarite puteau sa-si gaseasca un partener de viata daca voiau. Dar nu au vrut fiindca s-au dedicat unui alt scop. Au ales un drum în viață atât de departe de capabilitatea ta de înțelegere încât întregul concept de auto-control de bagă în confuzie și paranoie. De parca toti oamenii astia ar fi intr-o mare conspiratie mondiala ca sa te minta pe tine.
Tot ce faci acum este sa iti protejezi punctul de vedere initial, chiar daca este unul gresit, nu cauti adevarul, ci doar sa nu pari limitat. Vrei sa-ti protejezi ego-ul, mandria. Cum suna asta?
Hai sa fim realisti, avem o generatie cu mari probleme de comunicare si cu probleme financiare, o generatie care incepe sa traiasca dupa ce scapa de nenorocitul ala de BAC si care d-abia se pune pe picioare pe la un 30 de ani.
Stiu ca nu-s calugari, asta incerc sa-ti spun, au probleme. Vor o relatie, dar nu pot sa si-o faca.
Nu e vorba despre ego sau mandrie. Efectiv eu am dat argumente rationale si tu ai venit cu povesti.
Sau hai sa fiu caritabil si sa nu presupun malițiozitate din partea ta ci pur si simplu lipsa de intelegere survenita din diverse motive.
Ca sa reiterez. Fiecare om e diferit si are diferite drumuri în viață pe care si le alege personal.
Corect? Corect.
Bun, de aici concluzionam ca nu are niciun sens să consideram virginitatea cuiva o rușine. Pur și simplu nu e treaba ta. Tot ce faci e sa te bagi in viata personala a altor oameni fiindca esti la fel de frustrat și neîmplinit ca si ei.
Nu o zic ca sa te acuz sau ca sa te atac. Toti suntem susceptibili la greșeli de genul asta. Ce încerc sa zic e ca mentalitatea asta e toxică și irațională și nu ajuta pe nimeni. Viata privata a altor oameni nu e treaba noastra.
Pana si daca omul respectiv e virgin la 30 de ani desi a vrut sa-si faca o familie tot nu e nimic de rusine. Fiindca e treaba lui, daca el traieste o neîmplinire e fix problema lui și nu ar trebui sa fie o rușine în ochii altor oameni.
Gândește-te pentru o secunda ca judeci oameni dupa faptul ca si-au introdus sau nu organul genital intr-un alt organ genital. E ridicol și e extrem de superficial.
Te intreb asta. Nu ti se pare superficial? Sa judeci oamenii pentru o prostie? MAI ALES cand pe tine nu te afecteaza cu nimic.
Iar daca vrei sa-i ajuti nu îi consideri epave umblatoare care au eșuat în viata. Asa nu-i ajuti.
Daca tu te-ai rezumat doar la ideea ca nu a introdus organul, atunci da, este superficial. Dar daca pui intrebarea de ce nu a reusit, desi a vrut? Atunci ai trecut de pragul superficialitatii si ai ajuns in locul unde exista cu adevarat o problema.
Raspunde-mi. De ce nu o fac, desi vor asta? Ca nu mai este vorba de autocontrol si alte tampenii. Si termina cu prostiile de genul: "nu ma bag in viata personala a oamenilor", serios? Ai facut-o la fel ca mine, doar ca nu i-ai atacat, i-ai aprobat, asta-i singura diferenta pana acum. Si daca un om are o problema, tu preferi sa il iluzionezi?
Dar rezuma-te sa-mi raspunzi la intrebarea asta: "De ce nu a reusit, desi a vrut?". Iar daca la intrebarea asta nu are nicio problema omul, atunci sunt de acord cu tine, nu-i nicio problema in a fi virgin la 25-30 de ani si mai departe.
"Dar daca pui intrebarea de ce nu a reusit, desi a vrut?"
Pana si ideea ca "nu au reusit" e idioată. Cat timp sunt in viata si capabili sa se reproduca nu poti sa zici că au eșuat. Daca cineva e virgin pana la 30 de ani si dupa se casatoreste nu poti sa zici că a eșuat. Pana la urma tot nu mai e virgin. Procesul are o durata diferita de la om la om, in functie de prioritati.
"Intrebarea e de ce nu au reusit"
Iti spun eu de ce.
Fiindca au avut alte prioritati. Au pus pe planul 2 sau pe 3 asta.
Sau nu si-au dorit niciodata cu adevarat ci au crezut doar ca isi doresc.
E usor sa te lasi influentat de societate si sa crezi ca iti doresti lucruri pe care de fapt nu ti le doresti.
Ma rog, explicatiile sunt extrem de multe si exista extrem de multe variante posibile.
Totul se rezuma la faptul ca fiecare om e diferit. Avem diferite conceptii de viata, diferite bagaje genetice și ideologice, diferite prioritati, diferite circumstante si asa mai departe.
Sa întelegi lucrul asta necesita maturitate. Nu o zic deloc cu intentia de a te jigni, dar pari sa ai o înțelegere imatură asupra vietii lipsita complet de complexitatea detaliilor altor vieti.
Cand inca continui sa judeci vietile altor oameni folosind standardele circumstantelor tale inseamna ca inca n-ai inteles nimic.
Si nu, nu m-am bagat in viata lor si nici nu i-am aprobat. Ai o intelegere foarte ciudata despre ce inseamna sa aprobi ceva. Nu am aprobat nimic. Nu am zis ca e bine si sa continue tot asa.
Tot ce am zis e sa-ti vezi de problemele tale si nu de a lor.
Si nu îl iluzionez cu absolut nimic. Dupa cum am zis ai inteles gresit tot ce ti-am zis pana acum.
Nu iluzionez pe nimeni daca zic "nu ma bag, e viata ta si esti suficient de adult sa ai grija de ea".
Poti sa-mi spui pe cine iluzionez? Si cu ce? Nu ma bag in viata nimanui si nu-l ridiculizez cu nimic.
Cat de "zana" suna toate astea: "Fiecare om este diferit.";"Nu si-a dorit cu adevarat.".
Cea mai tare mi se pare asta: "Nu o zic deloc cu intentia de a te jigni, dar pari sa ai o înțelegere imatură asupra vietii lipsita complet de complexitatea detaliilor altor vieti." - pentru mine suna asa: "nu zic ca esti prost, dar esti limitat rau."
Si tot din ceea ce ai spus inteleg ca nu ai zis de fapt nimic, dar am o intelegere imatura a lumii, iar tu nu ai judecat pe nimeni 
. Tu iti dai seama cat de ipocrit suna? Esti zeu sau cum? Nu judeci pe nimeni, nu ai prejudecati? Levitezi, asa, deasupra noastra sau cum?
Il iluzionezi pe cei ce cred ca a fi virgin pana la 25-30 este o calitate si ca nu ascunde o problema sociala si/sau economica cu care se confrunta sau aleg s-o ignore. Nu-i ridiculizezi, asta este altceva. Dar sa-mi spui ca nu-i judeci, fii serios!
Mesajul mai compact pentru mine a fost asa: "Esti prost rau, dar nu o spun ca sa te jignesc.". Mersi de compliment daca!
Daca atat ai inteles din ce am zis imi pare rau de tine. Nu am zis ca esti imatur ca sa te jignesc. Daca voiam sa te jignesc recurgeam la cuvinte mult mai potrivite in acest sens.
Iar a fi imatur e ceva normal pentru toti oamenii. Ideea e sa treci peste imaturitate.
Si da, fiecare om e diferit. Am spus ceva gresit? E incorecta aceasta propozitie?
Si spune-mi unde am zis eu ca a fi virgin e o calitate. Chiar sunt curios daca poti sa-mi arati.
Si spune-mi ceva. Daca acest fapt "ascunde o problema sociala si/sau economica" te îndreptateste cu ceva sa-i ridiculizezi? Te indreptateate cu ceva sa judeci viata altui om?
Si mai vreau sa te intreb ceva si cu asta am terminat. Tu ai eșuări in viata? Ai reusit tot ce ti-ai propus complet si perfect?
Da, este normal sa judeci viata unui om, este chiar foarte bine sa ai prejudecati, asa te feresti de eventualele pericole. Faptul ca nu judeci un om este o minciuna.
"Fiecare om este diferit", asta este un adevar banal. Ca ai spus asta suna a zana ca si cum nu esti om, esti peste populime.
Cred ca esti genul care considera ca ridiculizarea nu-si are loc in nicio situatie. Ei bine, eu cred ca poti sa ridiculizezi pe cineva daca este virgin. Mai exact in situatia in care este vina lui ca este virgin, ca nu are abilitatile necesare, ca nu socializeaza, ca este gras cat casa. Dar nu cand este urat din nastere, cand a avut din start o situatie materiala precara, altfel spus, cand situatia nu a depins direct de el.
"Tu ai eșuări in viata? Ai reusit tot ce ti-ai propus complet si perfect?" - Dar parca erai un zeu, nu judecai. Acum ce facem?
Da, am esuat in viata pe toate planurile. (scoala, cariera, social, pe plan economic, cam tot ce vrei tu) Dar sunt mandru tare, nu am nici macar o rusine. Fii serios!
Nu, nu zic ca sunt peste nimeni. Nu sunt niciun "zeu".
Am si eu ca toti oamenii slabiciuni si niciodata n-am zis ca as fi nu stiu cine. Asta tu ai zis-o, nu eu.
Tot ce am zis ca nu vad rostul.
Acum te rog spune-mi asta. Care este utilitatea practica in a judeca un om pentru asta? Ca eu pur si simplu nu o văd. Nu văd ce poti castiga din asta.
Si de ce sa nu te judece si sa te ridiculizeze oamenii pe tine? Tie iti place sa fii judecat si ridiculizat?
Și ca să clarific nelămurirea mea.
Atunci când un om se află într-o situație în care el sau ea se simte neîmplinit există două feluri de a reactiona la situatia acestui om:
Compasiune sau indiferență.
Atât. Astea mi se par mie personal singurele reactii logice la "ghinionul" unui om, sa zic asa.
Fie ai compasiune, fie esti indiferent.
Fie vrei sa ajuti, fie pur si simplu te doare undeva ce si cum.
Dar reactia ta este diferita. Si asta nu pot intelege. Deci pentru mine asta e nelămurirea, asta nu pot intelege!
Ce logică are sa reactionezi in alt mod decat prin compasiune sau indiferenta? Care este sensul? Care este scopul?
Te rog lămureste-mi aceasta neintelegere. Si sper din suflet ca ai inteles ce vreau sa zic.
Nu vreau sa ne certam ci sa ajungem la un consens, la o intepegere a logicii acestei situatii.
Deci, tu nu judeci, huh? N-ai avea o problema sa mergi prin Ferentari seara tarziu, nu? Toti oamenii judeca, altfel ar fi fost morti. Un tigru te musca, un sarpe la fel, pe astia nu-i judeci? Ba da, si asa se intampla si cu oamenii, ii judeci.
Compasiune si indiferenta? Ce zici de o doza de adevar? Asa va vedea ca are o problema si ii va fi mai usor odata ce a realizat asta. Daca ii va spune toata lumea ca nu-i nicio problema, ca nu are de ce sa se schimbe, va trai toata viata in mizerie. Iar aici vorbesc la modul general, nu ma refer doar la problema asta cu virginitatea.
Plus ca exagerarea este un mod de manipularea, imediat ce oamenii percep un pericol intra in garda mai repede. Asa daca o lalai toata ziua si ii spui ca nu-i problema, ca se rezolva, nu rezolvi nimic. O sa astepte pana cand este prea tarziu si nu vor mai putea face nimic.
Stiu ca la noua generatie exista chestia asta cu virginitatea pana la 25-30 de ani, destul de tarziu fata boomeri. Dar sa fim seriosi, sunt probleme. Deci, nu accept ideea ca este in regula si ca restul sunt idiotii, sunt probleme.
Nu-mi spune ca pana la 25-30 nu a simtit nevoia, ca nu este inca constient ca sa o faca sau, si mai amuzant, ca nu a vrut baiatul. De ce sa nu vrea? Se mai pastreaza cineva pentru nunta, ca nu inteleg?
Din prima parte imi dau seama ca habar nu ai ce inseamna "a judeca".
Si nu, nu am zis "compasiune si indiferenta". Am zis compasiune sau indiferenta. Astea sunt singurele reactii logice pe care le poti avea fața de viata si alegerile personale ale unui om.
Si nu, nu am zis nimanui ce e o problema si ce nu e o problema. De ce esti atat de idiot si limitat mental incat sa nu intelegi ce e aia indiferenta? Indiferenta nu inseamna sa-i spui ca nu e nicio problema. Indiferenta inseamna efectiv sa nu te intereseze.
"O sa astepte pana cand este prea tarziu si nu vor mai putea face nimic."
Si? A stai. Tu ai compasiune pentru oamenii astia? Le vrei binele?
Din ce imi spui tu pari sa mimezi o oarecare compasiune, exact cum am zis si eu. Deci am avut dreptate pana la urma. Unde nu este indiferenta este compasiune.
Deci tu simti compasiune fata de ei, am dreptate? 
"Deci tu simti compasiune fata de ei, am dreptate?"
Nu, sunt doar un idiot si un limitat mental. Nu ma judeca in continuare. O seara buna!
Nu mă interesează ce crede, ce zice lumea.Am capacitatea intelectuală să decid eu și doar eu cum îmi modelez viața și viitorul.Și fiecare cât îl duce mintea va considera ca fiind ceva normal sau nu pentru el.
Ăsta e fix genul de întrebare pe care o pun ăia trişti şi singuri care se mint pe ei că nu e nimic greşit în ce fac şi că se simt foarte bine aşa, ca să găsească alţi trişti şi singuri cu care să se bată pe umăr reciproc şi să se afunde şi mai tare în minciuna asta.În cazul ăsta, stai liniştit, sunt destui ca tine pe aici, ai pus întrebarea fix unde trebuie.
Intrebarea era de ce cred unii ca ti-ai ratat viata pentru atata tot. N-ai raspuns la întrebare ci ai batut campii probabil fiindca te-ai simtit atacat de subiectul intrebarii. Stai linistit, in psihologie chestia asta se numeste "proiectarea proprilor insecuritati asupra altora". Deci comportamentul tau e studiat de ani de zile.
Vai,m-ai prins.
Vezi că n-ai citit (bine) toată întrebarea. Zice apoi că pentru el lucrurile alea sunt "nenecesare" şi "neimportante".
Ai vorbit si tu ca sa nu taci! Dar mai bine taceai
El a doar a precizat in plus ca pentru el lucrurile astea sunt nenecesare, dar întrebarea era de ce consideră lumea lucrurile astea ca fiind universal valabile pentru toti si mai mult decat atat de ce sa judeci pe cineva ca nu considera asta nenecesar?
E ca si cum eu as fi de parerea ca toata lumea trebuie sa poarte un tricou roșu si te judec fiindca tu porti un tricou albastru. Are sens sa fac astfel de afirmatii? Si are sens sa te judec pentru o preferinta personala?
Orice om sanatos la minte ar zice nu, nu are sens sa judeci pe nimeni pentru preferintele lor personale.
Si-a ratat un om viata fiindca nu poarta tricouri rosii? Logic ca nu. Fiecare poarta ce vrea si exact asta e ideea.
Si ai spus ca oricine gandeste asa e un "trist singur". Adica pe bune tu nu iti poti imagina un fericit cu el insusi? Cam trist sincer, daca depinzi de altii sa fii fericit.
Vezi şi tu ce am scris mai sus.
*sunt destui ca tine pe aici.
Dar nu sunt trist si singur.
Te am pe tine iubirea mea Hecate. Luv.
Morbiduţ,eu ştiu că ţi-e dor de Hecate, dar totuşi...
Nu e mereu asa. Uneori cedezi în fata societății și vrei sa fii ca ceilalți doar ca să fii validat nu neapărat ca tu îți dorești acele lucruri. Mi s-a întâmplat sa fiu bine cu mine însămi dar sa fac lucruri doar fiindcă nu voiam ca societatea sa ma considere mai prejos deși eu nu mi doream neapărat sau nu eram fericita dimpotrivă mi se părea plictisitor. Am fost fericita făcând lucruri pe care alții nu le credeau interesante în schimb.
"Uneori cedezi în fata societății și vrei sa fii ca ceilalți doar ca să fii validat nu neapărat ca tu îți dorești acele lucruri. "
Da, adevărat, doar că partenerul, prietenii şi sexul nu intră aici.
Și dacă ajungi sa stai cu un partener sau sa menții relații cu mulți prieteni, cunoscuți doar de dragul societății? Eu ma refeream și la aceste lucruri.
Pana nu demult cu totii aveau parte de prieteni, parteneri/partenere asa era lumea, insa de atunci lucrurile s-a schimbat iar efectele pe la noi de abia acum se fac vazute. Inainte exista o ideologie socialista toata lumea facea parte din societate pe cand lumea moderna promoveaza doar indivizii Alfa.
Cele descrise de tine sus e adevarat in viata ca sa fi fericit trebuie sa ai prieteni si iubite, dar in ziua de azi e mult mai greu de gasit ca fetele se orienteaza numa dupa baietii Alfa sau cei mai smecherasi. preferand sa stea singure decat sa-si gaseasca un tip omega.
Eu cred ca asa ne invata societatea si ar trebui sa ne concentram mai mult pe ce nu ne-a invatat
De mici copiii suntem botezati si bagati intr-o religie fara voia noastra, apoi obiceiuri cum ar fi traditiile si asa mai departe
Idealurile despre viata, fericire, iubire si despre cum sa creezi strategii ca sa ramai intr-o relatie toxica
Cam asta e parerea mea pe scurt...
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
