Esti sigura ca nu suntem rude?
SUnt in aceeasi situatie
De cand eram mica, iubeam sa ma bat cu baietii, sa fie bataie pe bune, daca se putea pana unul dintre noi sa ajunga la plans, imi petreceam pauzele facand scanderberg cu baietii, imbracandu-ma intr-o tinuta vai de capul ei, cu niste blugi largi, cu mansete pe la mana, prinsa doar intr-o coada amarata. Oricine ma vedea ar fi stiut ca sunt fata datorita faptului ca purtam cercei, si inca o fac.Nu reprezentam deloc. niciun gram de feminitate.nu voiam sa ma incadrez printre celelale fete din clasa mea. voiam sa fiu diferita dar n-am stiut cum sa fac asta.Sunt in clasa a8-a si pan anul trecut am avut acelasi comportament. mi-am dat jos mansetele de pe incheietura, mi-am lasat parul desfacut, am inceput cu machiajul, fuste tocuri
ceea ce inainte mi se parea d pitipoance
nu stiu dc
In clasa a8-a remarchez cat e de frumoasa feminitatea, datorita faptului ca suntem noi, fetele/femeile, natuarle, simple, frumoase, speciale prin propria prezenta, iubite de toti cei din jur.
Desi tip cam toata ziua prin clasa, si cand spui la cineva."ai vazut-o pe diana din 8B". deja toata lumea stie cine e
Nu cred ca mai e nevoie sa te schimbi.ai inceput deja sa lasi ciocu mic.la asta insa nu renunt. acum vreo 3 sapt.am batut urat pe unu.si totusi eram imbracata in fusta
Deci mi-am pastrat si feminitatea si partea mai baietoasa
Nu conteaza pana la urma ceea ce exprimam noi prin haine sau imbracaminte, conteaza ca cei din jur ne iubesc.ca prietenii sunt alautir d noi!
>:d< Bafta!