" In chestiuni de inima nu admit nicio falsitate ...Pentru celelalte chestiuni am sa fiu mai putin categoric. Condamn minciuna cand ea dauneaza altuia sau este in folosul celui care o comite. In schimb, cand ea nu este prejudiciabila, nici interesata si mai ales este impusa de circumstante, o scuz ba char uneori o si folosesc " - Georges de Porto Riche.
Pornind de la acest citat, va intreb, preferati o minciuna frumos ambalata care va poate da o stare de bine si calm aparent ( cu riscul sa o descoperiti la un moment dat ) sau adevarul indiferent de starea pe care o creeaza?
Eu una prefer adevarul indiferent ce presupune asta... Mi se pare o datorie pe care o am fata de ceilalti! Consider ca "un adevar spus pe jumatate e o minciuna intreaga ". Voi ce parere aveti?
Sunt cazuri in istoria medicinii, cand, unui pacient diagnosticat cu cancer, nu i s-a spus, desi ar mai fi avut de trait 6 luni-dupa medici!, ci, a fost incurajat, (cu complicitatea familiei!) ca se va face bine si va juca la nunta lui X, si a mai trait 5-7 ani! iar altuia, sanatos, din greseala, i s-au dat foile unuia cu cancer incurabil, si asta, speriat, a sucombat in 2 luni! S-a descoperit prea tarziu, la autopsie... Deci, problema morala e daca sa risti sa faci un mare rau cuiva, spunandu-i ceva sensibil si foarte interpretabil, sau, il lasi in ignoranta, conform dictonului ce nu stii, nu iti poate face rau, ca sa salvezi o miza mult mai mare?! Nu se poate trai fara minciunele, mai mici, sau maimari... Nu ne-a ramas de la Machiavelli, ca "Scopul scuza mijloacele!?"... Doar de dragul de a putea invoca verticalitatea, "ca eu am fost sincer!", dar cu riscul deteriorarii unor situatii preexistente, complexe?!, si cu urmari imposibil de prevazut pe termen lung, si lateral?! Un alt mare spirit a spus ca "Adevarul nu e niciodata simplu, si e foate rar, pur... Deci, "Qui prodest?! omoram sau vindecam?! Eu nu pot fidecat pentru Preventia Inteligenta, si Vindecare! Avem o limba foarte frumoasa, bogata in nuante si metafore! Adevarul, de sine statator si nimanui folositor, ce rost are?! Sau un Adevar care revelat, poate produce doar daune si dezamagiri... Din toate punctele de vedere, execeptand filozofia si dezbaterile retorice, ca in vechea Elada..., la ce bun un Adevar mortal?! Corelat, de ce cadourile mici, sunt ambalate stufos, si multicolor, si cu fundita?!
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Diavolito m-ai atins unde ma arde! dupa cum spunea un mare filozof neamt de origine germana, cite-o data si minciuna este un adevar dar, chiar daca doare, adevarul trebuie spus, ca daca stai sa ocolesti, precum spui tu adevar pe jumatate, gara, moara etc., adevarul iese la suprafata!( sa vezi cind o citi contesa! )
Răspunde
Cui foloseste? E bun si efectul placebo bag seama... Dar oare cand descoperi adevarul in cazul unei minciunele cum te simti? Sau cand esti tocmai cel care ai mintit si esti descoperit? Asta cui mai foloseste? Si mai spuneam cineva ( imi pare rau ca nu ma ajuta memoria sa pot spune cine ) ca cel ce minte va trebui sa se obisnuiasca cu minciuna caci e nevoie de cel putin alte 7 minciunele ca sa poti sustine o minciunica.
Cat priveste cadourile ...arta de a face daruri .era o cartulie mica-mica albastruie ce purta exact acest titlu " Arta de a face daruri " ...pe-acolo scrie ce si cum ...de ce se ambaleaza darurile.
Da si se practica cu bolnavi incurabili, ca doar n-o sa-i spui: maine mori. In rest, minciunile nu sunt acceptate. Adevarul gol golut!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
