Pai dar tu o sa mori cu ei sa o sa mori singur? Ce rost are o viata traita pentru altii?
Traieste in asa fel incat tu sa fii mandru/mandra de tine si de felul in care gandesti, nu conteaza ceilalti.
Nu e vorba de ceilalti este vorba de faptul ca nu poti avea un salariu ca il primeste altul cu motivu ca nu meriti tu.
Pai asta este, iti raman doar trei variante:
-accepti asta si faci acelasi lucru in continuare;
-accepti asta si incerci sa te dezvolti si mai mult astfel incat sa primesti ceea ce vrei;
-nu accepti asta si faci altceva.
Nu prea am prins-o pe asta
Mai bine singura o vesnicie de cât cu oamenii toxici, fericirea mea nu deprinde de oamenii ci de mine
Cum singura, ca ei sunt in juru tau si tu nu poti avea nimic? Esti automat singura traind un cosmar.
Ce film SF mai e si asta?
Păi ce esti handicapat sa nu ai nimic, depinzi de alți?
De la străinii sa nu ai așteptări, nici sa nu ii consideri prietenii
Nu văd coșmarul? Majoritate oamenilor sunt trădători, maxim 2-3 vor fi le bune
Cosmarul este cand lumea se baga in seama sa atace.
Nu stiu ce tot scrieti dar aveti ceva personal cu mine unii si nu vedeti lucrurile pentru ca sunteti orbiti de o parere personala despre cine zice.
Felicitari pentru aceasta gandire ^_^
Ok...
Ce ași avea eu cu tine?
Lumea mereu va fi rea, mereu o sa aiba ceva de zis /barfit, chiar si când esti la 2 m sub pământ vor avea ceva de zis
Chestia e sa nu iti pese prea mult de gura lor
Încearcă să iti schimbii perspectiva si lumea se va schimba
Am incercat sa plec dar nu am putut avea cu ce sa-mi platesc drumul.
Păi în contextul asta ai răbdarea, strânge bani si pe urmă pleci
Din ce sa strang n-am nimic, se baga unu zice ceva si s-a terminat munca mea. N-au ei rabdare sa ma lase sa plec, se grabesc ei sa ma alunge.
Nu inteleg nimic .....ai probleme la job /in cartiere, familie?
Adică tu muncești si alti iti iau bani? văd că totuși ai bani de net
Mulțumesc...cred )
E complicat, nu-i asa simplu sa ma duc am un serviciu salariu si hop m-am mutat, e faza ca m-au gonit de la scoala si ma chinui sa ma folosesc de internet dar hey se baga lumea in seama sa ma ameninte sa ma atace nu stiu ce zice, am datorii ca sunt in tara asta si nu pot sa-mi cumapr dreptul nu stiu ce, as vrea sa spun scurt ca nu va inteleg ca nu stiu ce ziceti nu stiu la ce va ganditi, dar eu nu traiesc in mintea voastra nu e viata si cunostiintele mele. Viata mea nu e nu exista nu stiu ce sunt eu, ma uit la voi... eu nu nimic nu stiu CE.
Si noi ce suntem?
În contextul asta eu nu ma mai complic
Baftă in a găsi o soluție, imi pare rau de situația ta
Habar n-am, sunt foarte depresiva e grav, am nevoie de pauze, sa iau aer.
Pai exact... eu ce tot am zis pana acum? Mai ia o pauza, lasa TPU, baga un film de comedie (cum tot am repetat), iesi pe afara, simte aerul cum intra si iese din plamani. Mai destinde-te putin.
Ai timp oricand sa revii la aceste lucruri, dar nu ai oricand timp sa te conectezi cu natura. Hai ca poti ^_^
Nimeni nu te-a atacat, din contra, tu i-ai atacat si acum o faci pe victima.
Lasa-ma sa argumentez, ca o persoana care inca nu s-a bagat in conversatiile astea, vad totul neutru.
Tu ai dat o intrebare. Acum, persoana raspunde din punctul ei de vedere. Tie nu iti place punctul de vedere al persoanei si incepi sa spui povestea vietii tale. Ce am facut noi ca tu sa ajungi unde ai ajuns? Suntem indatorati sa o facem pe psihologul cu tine? Nu. Categoric. Ia-te in maini si accepta ca oamenii au alte pareri.
Deci daca zic eu ceva, inseamna ca eu sunt cea care ataca? E un punct de vedere, e o viata care trebuie sa o traiesc eu intr-un mod absurd stiu si voi nu trebuie sa cunoasteti situatia asta, ca se incepe cu nasterea avansezi mai departe in viata si lumea "interpreteaza" prezentul nestiind trecutul, dar trecutul absurd ramane si duce la mai multe absurditati.
Deci daca noi raspundem din punct de vedere subiectiv la intrebarile tale, inseamna ca te atacam?
Uit eu mereu unde ma aflu, si gresesc subiectu de discutie.
Nicoletaiwhbwbwbbwbw întreabă: