| Sunflower1503 a întrebat:

Ajutați-ma, nu știu dacă sa mai incerc sa îmi fac prieteni sau să rămân singură pe veci. Adică, nu singura, deoarece am o prietena care nu prea îmi e la greu, sau așa mi se pare pentru că eu nu pot aprecia, nu pot fi bună cu cei ce mă ajută, nu le sunt recunoscătoare sau așa cred... Simt că nu merit pe nimeni pentru că nu ii pot aprecia. Ideea e că am o prietena foarte buna, dar vreau și prieteni cu care sa ies și care să gândească că mine. Ea nu prea gândește că mine și nu ma sprijină la vise. In fine. Am scris unui băiat din oraș și am vorbit dar după mi-a dat unfollow deși a zis că o să mai vorbim. In realitate singurul băiat care vorbea cu mine a început să mă ignore. Alți băieți nici nu vor sa vb cu mine, iar fetele la fel.
Mă gândesc să îi mai scriu cuiva, dar mi-e frica că iar voi rămâne de baltă. Am vb cu o fata și iar, eu nu am continuat să vb.
Nu știu ce am, nu pot vb cu cei ce vb cu mine, până mă lăsa și ei. Mi-e frica sa nu mă lase și prietena mea, deoarece sunt așa.
Ajutați-mă? Sa mai scriu cuiva? Cum sa continui viața fără socializare? Sunt la liceu, mi-e frica. Mi-e frica de tot ce fac. Mama spune că nimeni nu o sa mă iubească vreodată. Ea doar urla la mine. Vreau o îmbrățișare dar nimeni nu mi-o da. Când suntem eu, prietena mea, care are alt bff și încă o fata, prietena mea vb cu fata aia și de mine rad sau așa cred, pentru că mie mi se pare că toti rad de mine.
Când cineva vb mai frumos cu mine, mi se pare că e wow, dar asta se întâmplă rar. Prietena mea totuși tine la mine. Sta cu mine mult, dar nu știu să apreciez, deși vreau, nu știu ce să fac! Îmi doresc iubire, cred, cineva care sa mă ia în brațe și să mă ajute la greu. Eu sunt doar cea lăsată pe dinafară, de când mă știu.
Mă simt NASPA!

Răspuns Apreciat de Editori
| melodrama a răspuns:

In primul rand invata sa ai o stima de sine mai ridicata, invata sa te apreciezi la adevarata valoare. Adevarata prietenie se vede in situatiile limita, mai bine fara prieteni decat cu serpi. Incearca sa ai o eleganta iesita din comun in socializare, sa umbli in anturaje cu persoane ce iti impartasesc gandurile, trairile si mai important decat astea intr-o prietenie " pasiunile ", doar asa poti lega o frumoasa relatie de prietenie. Niciodata sa nu iti fie frica sa socializezi, eu iti recomand sa vorbesti in realitate cu persoane si sa limitezi la minim discutiile virtuale, sa te axezi mai mult pe dezvoltarea ta si anturaje. Stiu ca nu vei putea face ceea ce ti-am spus, nici eu nu am putut, dar cu timpul am invatat sa o fac, eu am fost in situatia ta si crede-ma ca iti inteleg teama de singuratate, stiu cum e sa nu ai parte de iubire, de o vorba buna si mai presus de o imbratisare, care de asemenea spune foarte multe. Diriginta noastra ne-a invatat sa ne acordam in fiecare dimineata cate un ragaz de timp si sa ne imbratisam noi insine. Nimic nu e imposibil cat timp iti doresti, cu bucurie si credinta vei trece si peste obstacolul asta. Iubirea nu este exact cum ti-o inchipui tu, persoanele te lasa la greu, mai rar flori care sa treaca prin ger cu tine pana la caldura. Cat despre apreciat, invata sa apreciezi cu gand curat fiecare gest, sentiment bun si sa pastrezi amintirile frumoase, sufletul iti va ajunge o sihla pustie daca continui sa-l hranesti cu tristete si nesiguranta, ai grija ce alegeri faci om minunat. Te imbratisez cu drag happy.

5 răspunsuri:
| OldSoul a răspuns:

Iti inteleg asteptarile si nevoile, si da, asa e, ai dreptate.

Insa totusi nu inteleg de ce esti asa de... evitata de ceilalti.
Ceva e in neregula la tine, dar nu stiu ce anume.
Tu trebuie sa aflii si sa incerci sa remediezi asta.

| Steregoi a răspuns:

Ajutati MA! Asa se vorbeste cu MA?

Ai vrut sa scrii probabil "ajutati-ma"

Ti-L recomand pe Dumnezeu Facatorul si Atottiitorul Universului si al Pamantului. Cine nu IL are prieten pe Dumnezeu nu poate fi un bun prieten.

| Teo29 a răspuns:

Poti face voluntariat, vei cunoaste oameni de calitate si poate iti vei intalni si viitorul iubit happy

Recomand SMURD!

| Yunnochan a răspuns:

Să crezi că vei rămâne mereu singură fără prieteni este de-a dreptul o mare prostie. Chiar dacă la început pare imposibil, te asigur că există cel puțin o persoană potrivită pentru orice persoană. Trebuie doar să crezi în tine. Nici eu nu sunt apropiată de nimeni. Adică am multe lucuri de spus, vise de povestit, dorințe absurde pe care doresc să le împărtășesc cu cineva, dar din nefericire nu pot deoarece nu am cui să-i spun ce simt. Simt că orice vreau să spun bag în buzunar. Când eram mai mică aveam o grămadă de prieteni, dar cu timpul, pe măsură ce am crescut, am fost îndepărtată de toți prietenii mei pe care chiar îi credeam "prieteni"! Ne cunoșteam cu toți încă de când aveam 6, 7 ani și ani buni am fost de nedespărțit. Dar au apărut noi persoane în colectiv, mai interesante decât o ciudată ca mine care nu poate fii sinceră cu nimeni și care trăiește cu nasul în cărți și romane sperând că viața ei va arăta cândva precum cărțile citite.
Nu este o greșeală să fii visător, am o grămadă de vise, unele banale, altele prea mărețe pentru mine, iar altele imposibile. Nu mi-am imaginat niciodată viața fără vise și muncesc din greu pentru ele chiar dacă știu că sunt șanse 80/90% să dau greș. Cred că așa este cel mai bine. Oamenii îmi spun să renunț, că nu am nicio șansă și că mai bine trăiesc singură și tăcută. Uneori chiar am impresia că au dreptate, adică, sincer îți spun că nu am avut niciodată parte de o persoană cu care să comunic mereu, să ies mereu cu ea și să îi spun tot ce am pe suflet. Încep să cred că aceea persoană nu este decât o altă închipuire a vieții mele perfecte dar nerealistă.
Pentru că toți cei din viața mea nu mă suport și mă vorbesc de rău, râd de mine chiar și atunci când mă aflu lângă acele persoane. Uneori mi-o spun în față, de parcă asta ar fi absolut normal.
Mă simt mai bine singură, în liniște cu mine însămi decât pe afară cu cineva care să mă trădeze din nou, dar chiar și așa îmi doresc să fiu văzută de lume.
Ai spus că nu prea ești recunoscătoare și nu prea lași să iasă din tine atunci când cineva, în rarele cazuri este bun cu tine. Îți spun cu mâna pe inimă că nici eu nu îmi arăt sentimentele când trebuie. Din contră, sunt foarte agresivă cu persoanele din jurul meu tocmai pentru că știu că acestea nu mă vor accepta niciodată. Când cineva vorbește cu mine frumos sau mă mișcă sentimental nu prea poți vedea vreo expresie facilă pe chipul meu, nici nu vei auzi un "mulțumesc" sau o manifestare a afecțiunii de genul. Dar în inima mea, atunci când cineva îmi arată că merit să trăiesc, deși nu arăt recunoștință, parcă îmi vine să plâng. Dar nu o fac. În adâncul meu însă, voi ține minte toată viața acel moment chiar dacă nu voi arăta o urmă de afecțiune. În viața mea s-au întâmplat și continuă să se întâmple multe lucuri așa că într-un fel am cam devenit din piatră. Pe exetrior. Nu plâng și nu râd în fața nimănui. Mă lovesc, cad jos, iau o notă proastă, cineva țipă la mine sau vorbește urât despre mine, nu voi plânge de față cu nimeni. Îmi spui o glumă, nu voi râde la ea nici dacă va fi cea mai reușită glumă din istorie. Nu arăt bunătate nici măcar părinților sau surorii mele. Sunt gen, un roboțel proiectat să nu arate sentimente umane. Dar ele sunt acolo, mereu au fost și mereu vor fi, doar că am ales să nu le arăt nimănui. Când cineva își bate joc de mine, voi pleca cu bărbia sus, privind acea persoană în ochi fără ca măcar să las impresia că am fost rănită. Dar acea persoană nu va ști niciodată că eu voi plânge după acel incident toată noaptea, cu capul în pernă. În schimb, mă voi asigura că ziua următoare când acea persoană mă va vedea, voi părea și mai rece decât la început.
Poate că și tu ești de părere ca mine, că slăbiciunea umană te face slab și vulnerabilitatea te distruge... Sau poate că pur și simplu nu poți emana sentimente în fața oamenilor din jurul tău, chiar dacă îți dorești asta.
Mie mi-se aplică ambele.
E normal să te simți nașpa, când știi că nimeni nu te înțelege, nimeni nu vede ce război se dă acolo, între inima și sentimentele tale amestecate. Și eu mă simt un nimeni, dar tot continui să visez.
Deși poate că nu prea ți-se spune prea des, eu te cred eu persoană grozavă și puternică și chiar te-aș îmbrățișa. Dacă ai nevoie de o îmbrățișare, sper să îți fie de ajutor una virtuală... Chiar dacă nu te cunosc în de-ajuns de mult ca să o spun... povestea ta mi-a atins sufletul pentru că mă regăsesc în ea de foarte multe ori. Nu este deloc greșit să fi mai diferită. Tu sigur știi că ai sentimente și că deși nu o arăți, tânjești după înțelegere și dragoste, urăști atunci când ești îndreptată, ignorată și neînțeleasă. Ești o persoană total normală și puternică, dar care știe că viața este crudă și care trăiește asta pe propria piele.
Cât despre acea prietenă a ta, sincer îți spun că nu mi-se pare deloc o prietenă adevărată. Dacă ar ține cu adevărat la tine, atunci n-ar mai râde de tine pe la spate și nu te-ar mai ignora atunci când apare altcineva lângă voi. Ai spus că ție ți-se pare că râde de tine. Află că, dacă tu crezi ca cineva te vorbește pe la spate atunci chiar așa și este. Un prieten adevărat nu stă cu tine doar atunci când are chef, îți este alături întotdeauna la orice. Chiar și atunci când îți este greu și simți că numai poți. Chiar și atunci când simți că toate persoanele din jurul tău se întorc împotriva ta, prietenul adevărat va fi singurul întors cu spatele la mulțimea rea și îndreptat spre tine.
Din câte pot vedea, nu ai o părere deloc bună despre tine. Și ăsta este un lucru rău. Ca să fii iubită, mai întâi trebuie să te te iubești tu pe tine însăți. Nu mă refer aici la narcisism sau egoism pentru că astea 2 sunt total greșite. Trebuie să știi unde să pui limite și unde trebuie să te iubești, pentru că dacă tu nu te vei iubi pe tine, atunci cum de te aștepți să fii iubită de cineva? Oamenii sunt niște ființe care se pun mai presus pe ele decât pe cei din jurul lor. Asta nu este un lucru rău, nu atunci când nu exagerezi și știi la ce nivel să te iubești astfel încât să-i poți iubi și pe cei din jurul tău, dar să fi și mândră de tine.

| VreauSaFiuMilitar a răspuns:

Buna... in ce sens nu apreciezi? Nu trebuie sa faci nimic, ci doar sa oferi inapoi aceasta dragoste de care avem nevoie. Daca simti ca nu te intelegi cu actuala prietena, fa-ti alta. Cauta pana gasesti. Cat despre prietenii cu care vorbeai, daca te-au lasat inseamna ca nu aveati legaturi, nu va intelegeati. Ai lipsa de incredere in tine. De ce nu mergi sa vorbesti cu un psiholog? Te-ar putea ajuta. Este si o aplicatie, pe care vorbesti cu niste psihologi online, gratuita, HappyGraff, pe magazin play. Daca vrei sa vorbesti cu cineva, poti sa vorbesti cu mine, pentru a te putea ajuta mai mult. Imi scrii mesaj in privat. Un avantaj este ca aici totul este anonim, deci n-ai ce pierde.