Salutari tuturor am fost diagnosticat de catre medic cu depresie si nu stiu ce sa fac. tin tratament... dar deznadejdea ma doboara pentru ca nu poti trece cu vederea ca este o boala psihica... nu e ...? (mai mult)

Question

Salutari tuturor  am fost diagnosticat  de catre medic cu depresie si nu stiu ce sa fac. tin tratament... dar deznadejdea ma doboara  pentru ca nu poti trece cu vederea ca este o boala psihica... nu e ca o gripa ca sa poti sa zici ca totul va trece si ca esti ok. Am tot timpul o senzatie in minte ca de teama o foarte mare frica de ceva dar nu stiu de ce simt ca si cum creierul mi-ar fi prins intr-o plasa si nu mai vrea sa-mi dea drumul ca sa pot fi eu.
Cu depresia e altceva pentru ca din acel moment te simti diferit de ceilalti cel mai mult ma ingrijoreaza felul meu de a fi eram un tip foarte glumet si plin de viata  aveam foarte multe calitati. eram sensibil si aveam emotii si sentimente puternice aveam planuri de viitor foarte mari avand in vedere ca am niste rezultate la scoala extrem de bune..desi am 15 ani parca sunt la 80 tot timpul am in minte o deznadejde si o frica de a nu inebuni sunt foarte plictisit in orice moment. nu mai pot simt ca ma sufoc... tot mereu ma intreb unde m-am pierdut ma caut... dar in zadar! :-< Cu prietenii mei nu stiu simt ca toti ma evita si ca nu mai vor sa stau in preajma lor desi nu e asa in fiecare zi vorbim si facem si isi dau interesul pentru mine dar e altceva parca percep pe dos lucrurile :|:|
 si vocabularul mi-a disparut  nu mai am interes pentru nici o activitate...nu stiu cum sa explic e foarte greu
Nu ma intereseaza ca am depresie ma ingrijorez mai mult ca mi-a disparut sentimentalismul parca sunt gol nu mai simt nimic nici o bucurie...doar o foarte mare tristete as plange incontinuu:-<
parca orice in jurul meu ma doboara daca cumva sunt privit gresit de cineva ma enervez si dau cu PUMNU nici cu familia nu ma mai inteleg. sunt tot timpul foarte nervos ba chiar maicamea mi-a zis astazi ca sunt nebun  si stiu ca nu e asa pentru ca sunt in mintile mele eu stiu asta sigur:))
dar ma afecteaza foarte mult ce am fost si ce am ajuns.:(
Vreau sa va intreb cum ati reactiona daca v-ati simti foarte speciali cu multe calitati si dintr-o data cadeti extrem de jos din cauza depresiei sau ce stiu eu un motiv intemeiat?
Tin sa mentionez ca niciodata in viata mea nu m-am confruntat cu asa ceva e o CONFUZIE imensa nici macar nu mai stii cine esti si ce-ti doresti de la viata.:|

darrio2007 · Answer

Cred ca in mintea ta te credeai mult mai sus decat ceilalti.Nu vreau sa te supar dar la tine caderea a fost cam prea de la inaltime.Din cauza caracterului tau.Cred ca ai cam revenit cu picioarele pe pamant acum.De asta esti foarte deranjat.Crede-ma ca nu ma bucur ca esti in aceasta stare.Am avut si eu depresii.Dar am trecut peste ele.Si numai EU am putut face asta.Prin schimbarea modului de gandire.

Brâncuşi · Answer

Bună seara, îmi pare rău, aşa e viaţa, când ţi-e lumea mai dragă eşti diagnosticat şi ai multe probleme... Eu spun să te rogi la Dumnezeu iar eu ce pot spune, nu aş reacţiona în nici un fel dacă aşa a fost să fie, nu te mai gândi la asta şi fi optimistă.
O seară bună!

BluishAngel · Answer

Hei :*
Imi imaginez cum te simti.Fiecare avem momente in viata ( mai scurte sau mai lungi ) in care ne simtim extrem de prost, ciudat, descurajati cateodata fara motiv.E normal.Si eu am avut si am astfel de stari.De asemenea,si depresiile astea sunt intr-un fel normale,mai ales la varsta noastra, a adolescentei.E in general o perioada grea, plina de tentatii, multa confuzie, stari care ni se par ciudate.Stiu cum e pentru ca si eu sunt adolescenta si trec prin ele.Depresie nu am avut dar acum doi ani in vara am avut o perioada cam de 4 luni in care ma simteam exact ca tine, plus ca aveam ganduri ne la locul lor.Dar mi-a trecut.Este normal sa fii asa.In plus, fiecare om trece in viata cel putin o data printr-o depresie.De multe ori, si un om glumet poate cadea in extrema cealalta, cel mai des in adolescenta.Asa ca nu iti fa griji.Fii sigur, foarte sigur ca va trece cu toate ca probabil acum consideri ca este imposibil.Si eu am simtit atunci, cum am spus, o stare de deznadejde si descurajare totala dar uite ca a trecut.Ca sa te simti mai bine,ia tratamentul prescris, sau daca nu ai unul, cere, si bea ceai de sunatoare, calmeaza.Ai putea sa iei si pastile cu magneziu, diminueaza stresul.De asemenea, mananaca multe alimente ce contin magneziu si/sau calciu. Ajuta mult, crede-ma.
 Sper ca te-am ajutat.Si nu uita, tine capul sus. Dupa ploaie, iese mereu soarele.Iti garantez ca imi vei da dreptate :);)