Sunt neliniștită de ideea că multe lucruri sunt noi de câțiva ani pe plan profesional, nu le-am aflat din timp din pricina studiilor care trebuiau încheiate (asta e, nu am putut face 10 lucruri deodată,nu-s Dumnezeu) spre folosul și siguranța mea și le-am aflat în ultimii ani(prea târziu adică). Simt că sunt tot mai în urmă, nu pot ține pasul cu trendul, să mă adaptez cu termenii noi de profesie, procedurile, ritmul, oamenii, etc. într-un timp scurt(câteva luni de preferat, că așa se cere-ce e peste un an nu se acceptă) Mă simt înapoiată, demodată, parcă nu aș aparține timpului și spațiului (nu am fumat nimic, așa percep eu realitatea acum). E normal sentimentul? S-a mai simțit careva așa dezorientat(ă)?

Da, am un prieten, așa ca tine. A renunțat să mai lupte. Nu a mai făcut nimic de ani de zile. Mănâncă de la cantina săracilor a unui ONG religios. Mai merge la toate versinajele anunțate prin oraș, unde se distribuie apă minerală, fursecuri și uneor senvișuri sau crochete și pârjoale. Străbate orașul pe jos căte 10 km pe zi în total ca să nu plătească bilet, că nu are din ce. Ceva prieteni generoși îl ajută cu cheltuielile de bloc. Toată ziua cântă singur acasă chitară clasică. Cântă așa de bine, că ar putea scoate un album dacă ar avea un impresar. Așteaptă o pensie mizeră și apoi înomrmântarea.
Altul, olimpic la mate, student de excepție, profesor de liceu, s-a lăsat de meserie, și cu un cărucior adună cartoane și alte deșeuri și câștigă 1000 euro pe lună.
Altul, student de excepție la fizică și-a făcut o firmă de reparat IT și a lăsat meseria pentru o viață burgheză. Alt matematician super se ocupă cu comerț engros cu carne de pui. Alt fizician, prieten apropiat și-a făcut o pârtie de ski în Feleac. Altul un magazin alimentar de cartier, după ce a vândut ciorapi la o gheretă de lângă piață.
Știi ce m-a învățat mama mea?
Nu există eșec. Acesta este un cuvânt inventat pentru puturoși și leneși ca să își auto justifice existența de cacao.

Domnule,din moment ce într-adevăr ai picat examenul,ai picat examenul. Este un adevăr,nu autojustificare pentru leneși. Când nu îți reușește ceva din prima,nu îți reușește din prima. Mai încerci. Nu ai fost acceptat într-un proiect,nu ai fost acceptat și nu vei fi acceptat. Poate in altul. Eșecul există, pierderea există și la jocurile video. Nu ai câștigat, mai încerci odată. Numai ai vieți, ai pierdut definitiv și o iei de la capăt. EXISTA ESEC, NU E O SCUZĂ!

Asta este interpretarea dtale, de mereu respinsă. Mă refeream la ratare.

Eu sunt înapoi cu vreo 5-10 ani și prefer așa.