Știu că am mai prezentat un caz asemănător dar de data asta întrebările diferă.
Să zicem că sunteți șefii și colegii unui angajat care a lucrat scurt timp alături de voi și pe care nu ați avut timp să-l cunoașteți, dat fiind că nu prea socializa, fiind mai mult concentrat pe treabă.
La început acest coleg era copilăros, jovial și părea că nu are multă experiență în "școala vieții". Si vocea îi era de adolescent.
Să zicem că voi, în postura de șefi, îl concediați pe el împreună cu câțiva alți alți colegi noi ca să reduceți din personal, rămânând cu cel vechi, reducând astfel costurile de salarizare, etc.
Colegul copilăros dorește și reușește să revină. Observați că (aparent) nu mai e același.
În versiunea nouă e sobru, matur, sigur pe el, până și vocea îi e schimbată.
1. Din postura de colegi și șefi ai săi, ce ați crede: noua atitudine e doar o deghizare sau acesta e el, cel real?
2. Dacă să zicem că cel real ar fi în varianta timidă, copilăroasă iar acum vrea să dea doar o aparență, v-ați da seama? După ce?
3. De ce și-a schimbat și vocea?
Ce vrea să reflecte prin asta?
Din punctul meu de vedere, ca angajator, chiar n-ar avea importanță dacă așa e el, sau se preface. Atâta timp cât va reuși să păstreze acea (nouă) atitudine și va face ce trebuie.
Nu m-aș transforma în psihologul lui să-l analizez. Dar ținând cont de antecedente aș fi mai atent la comportamentul lui și la ceea ce face. Dacă ar avea devieri și scăpări în "vechiul stil" ar fi o certitudine că e doar un comportament/caracter impus și nu cel real.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Inca astept raspuns la unica intrebarea care ti-am pus-o si vad ca eviti sa-mi raspunzi, de ce?
https://www.tpu.ro/......i-cei-din/
PS Voi inceta sa nu-ti mai raspund intrebarilor tale, atata vreme cat unica data cand ti-am cerut clarificari la o intrebare de-a ta, te-ai eschivat si nu ai raspuns. Vreau un raspuns clar si amplu altfel nu-ti mai raspund la nimic.
Răspunde
Nu-i nicio pierdere dacă nu vrei să-mi mai răspunzi la întrebări, sincer. Nu te forțează nimeni s-o faci.
Nici obligată să-ți răspund, nu sunt.
Răspunde
Vreau sa stiu de ce TU nu vrei sa-mi raspunzi la unica intrebarea pe care ti-am pus-o si continui sa te eschivezi?
Nu este vorba de obligat aici ci de BUN SIMIT pe care tu se pare ca nu-l ai, daca nici macar la propria-ti intrebare nu vrei sa comentezi ceea ce noi ti-am cerut.
Sa-ti fei de bine femeie, ca eu una nu-ti mai raspund fiindca nu esti sincera si nu ai bun simt!
Baietii devin barbati undeva dupa 24-25 de ani.
1. S-a schimbat cel real
2. Timizii nu au cum sa joace roluri ne-timide. Blocajul timiditatii e o problema serioasa, pe care nu si-o doreste nimeni. Odata ce treci peste el, te simti mult mai bine si evoluezi.
3. Timbrul vocal nu prea se schimba, dar un adult dornic sa evolueze, isi formeaza putin vocea, fiind ceva important.
Persoana in cauza nu cauta sa faca impresie, se schimba firesc, odata cu inaintarea in varsta, pentru a deveni un barbat ok. Nimeni nu are nevoie de un "barbat" timid si cu voce slaba.
1. Nu m-ar interesa.
2. Cel mai probabil s-ar vedea la bautura sau in diverse situatii. Gen cand i-ar face avansuri o femeie...
3. O fi ceva hormonal sau o fi luat cursuri de dictie...
Nu m-ar interesa ce vrea sa reflecte. Oamenii se mai si schimba, daca e ceva benefic pentru el, bravo lui. In cazul de fata, ar fi ceva oarecum benefic si pentru colectiv, iar ca sef/coleg asta trebuie sa ma intereseze, nu daca el si-o ia la ochiul maro de la alti masculi sau babardeste cate 3 femele pe seara.
Arată-mi dovada că am întrebat fix de 100 de ori.
Și în caz că aș fi întrebat, care e problema ta?
Dacă nu îți place conținutul întrebărilor mele, fă abstracție de ele.
Nu mai bine iti vezi de viata ta decat sa il analizezi atat pe "colegul" asta al tau? 
Nu analizez pe cineva, era pur și simplu o întrebare.
Dacă nu-ți plac întrebările, ignoră-le.
Din păcate, cred că are o problema.
Hiperfixatia e un simptom al OCD-ului, ADHD-ului, autismului și a multor altor tulburări.
Îmi amintește de un prieten autist care obseda pe oameni și situații plus ca am văzut că are nevoie sa i se explice detaliat comportamente sociale total banale. Și asta e un simptom al autismului.
Interesant...mă întreb oare cum poți fi așa de sigură pe tine în a-mi pune diagnostice fără să mă fi cunoscut în real 
Ești psiholog sau medic psihiatru cumva?
Cine îți dă ție dreptul de a pune diagnostice persoanelor despre care nu știi nimic?
Te face să te simți mai superioară că te exprimi astfel?
Tu nu știi nimic despre mine, habar ai cum sunt dar crezi că ești în măsură să-ți dai cu presupusul.
Am mai spus-o și o repet: acest forum e o comunitate iar noi ca useri activi ar trebui să cooperăm, să ne respectăm între noi, să încercăm să ne ajutăm, de aceea se numește TPU.
Eu din câte îmi aduc aminte nu cred că am avut tangențe vreodată aici ca să poți considera că mă cunoști. Nici 0, 1% nu știi despre mine.
Nu cred că e ceva de știut despre tine. Toată ziua ești aici cu scenarii ipotetice, nu cred că ai timp sa ai o personalitate in afara site-ului sau alte activitati. Nu ai cum. Doar daca ziua ta are mai mult de 24 de ore. Unele intrebari le-ai pus și pe alte conturi sau le-ai șters și le-ai pus din nou. Unele intrebari se repeta la câteva luni. Ăsta e comportament obsesiv. Și asta am observat trecând pe aici sporadic. Dacă aș intra zilnic cred că aș observa și altele.
Sigur că te-as ajuta daca ai și înțelege ceva din răspunsuri, dar când repeți întrebări, chiar unele banale, nu cred că vrei răspunsuri, cauți doar să ți se confirme bias-ul.
Nu caut să mi se confirme nimic.
Nu ar trebui să-ți dau explicații legat de tematica întrebărilor mele sau timpul în care le pun, dar o voi face ca în caz că vor mai intra și alții aici să citească răspunsul.
1. Știi cum e treaba cu timpul? Dacă nu ai timp pentru ceva, îți faci. Cel puțin așa e în cazul meu.
2. Unele întrebări se aseamănă între ele, cum sunt cele din categoria Dragoste&Sex.
3. Nu am avut niciodată mai mult de 2 conturi aici. Primul a fost prin 2009 căruia i-am uitat parola iar al doilea cel de acum.
Altă chestie: dacă tu treci sporadic pe aici și ai mai mult timp în real decât online, cum se face că ești la curent cu tot ce mișcă?
Văd că nu ești de foarte multă vreme pe aici dar știi ce întrebări s-au pus acum câțiva ani care aparent seamănă cu ale mele de acum.
Ți-am înțeles punctul de vedere dar trebuie să înțelegi că ai fost foarte deplasată în a-mi da un diagnostic doar pe baza părerilor personale.
Nici mie nu-mi plac anumite întrebări sau răspunsuri ale unor useri dar fac abstracție de ei/ele și nu le răspund.
Evit pe cât posibil să insult sau să bat apropouri. Pot să mă înșel în privinta lor, de aceea mă feresc să fac asta.
Îți recomand să citești postarea anterioară:
https://www.tpu.ro/......r-sa-nu-o/
1.Nu stiu, cred ca ar fi o deghizare ca sa dovedeasca ceva sau sa i testeze le colegi si sefii
2.Mi-as da seama cand se simte mai mult in largul lui sau cand consuma bauturi alcoolice.
3.Si-a schimbat vocea deoarece a vrut sa fie diferit de cum era inainte, sa le dovedeasca sefiilor ca poate sa se schimbe si ca sa maturizat, a vrut sa reflecte ce am zis mai sus, ca oricine se poate schimba doar daca vrea si cu ambitie poti face orice!
Nu are niciun sens.
Dacă l-am concediat, de ce l-aș mai accepta să revină?
Că are vocea mai groasă?
Câți ani ai?
Contează vârsta mea? Nu.
Contează, dacă îl dai pe unul afară și apoi îl angajezi din nou.
În cazul de față nu eu am concediat și angajat din nou, nu pe mine trebuie să să întrebi asta.
Atunci pe cine trebuie să întreb de ce ar fi făcut asta?
Cum putem avea păreri despre o așa prostie?
Tu ai face așa ceva? Nu cred.
Cred ca a evoluat și schimbarea poate fi normala.
Depinde cât timp a trecut între …
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
