Am 17 ani si anxietate, stiti ce este anxietatea nu? Sunt foarte foarte matur. Pai ma intreb, mai pot sa ma indragostesc?
Dragostea nu se rezumă la cât de matur sau copilăros ești și sunt de părere că nu ocolește pe nimeni. Cu toții ajungem să iubim la un moment dat în viață, e normal. Dragostea e un sentiment prea puternic pentru a ține cont de criterii, doar pentru că (poate) nu te-ai îndrăgostit până acum, nu înseamnă că așa va fi mereu. E greu să-ți spun să ieși din carapacea ta, pentru că și eu îmi spun asta zi de zi și nu pot. Înțeleg că poate unii oameni ar considera negativismul față de viață ca fiind dovadă a personalității copilăroase, dar uneori ea ascunde o maturitate. A fi matur nu înseamnă să fii mereu vesel, nu trebuie să încerci acum să înțelegi motivele pentru care viața pare fără sens, mai e timp să descoperi adevărata ei valoare.
Experiențele din viața ta care te-au format pun pariu că te-au și maturizat în aceleși timp. Asta nu trebuie să fie neapărat un lucru rău, dar e dureros. Gândește-te că alte persoane la vârsta ta sunt fițoase, egoiste și arogante. Fii mândru de tine că nu ești în genul ăsta. Chiar dacă pare că nu te ajută la nimic să fii o persoană liniștită, oamenii în genul tău apreciază felul în care ești tu. Trebuie doar să crezi în tine, să lupți și să fii mereu dispus să cunoști oamenii, fără să-i judeci și vei ajunge probabil și să iubești, dar și să ai un colectiv strâns.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Răspunde 
Efectiv ai spus 3 chestii diferite într o singura propoziție iar concluzia este dacă poți sa te îndrăgostești?
Nu esti matur deloc. Toti adolescentii se cred la fel, stai linistit, dar habar nu ai ce inseamna viața, nu stii absolut nimic. Nu te mai considera asa matur, ca nu esti, mai bine deschide ochii si invata din jurul tau, inainte de a crede ca stii tot.
Normal ca poți.
Faptul ca incurci anxietatea cu maturitatea ma face sa fiu sigur ca tu, de fapt, nu esti deloc matur.
Doar fiindca esti prea bleg si te balbai in fata unei fete nu te face matur.
Exact ce ziceam si eu. Asta nu te face matur.
In primul rand, inca esti copil. Daca gandesti ceva mai matur decat generatia ta asta este un lucru bun.
In partea a doua din mintea mea spune ca da, daaa, crede tu ca vei gasit ce ai nevoie cand ai nevoie nu cand vrei.
3 daca esti dispus sa treci peste zona de confort o sa reusesti.
4 dragostea nu exista, este o conventuire convenabila cu un partener de sex opsus ( no homo ) ca asa a fost mereu, cu timpul o sa iubesti persoana aia pentru ce este.
Ai ce vrei sa crezi ca ai. Si eu acum sunt bolnav de autusm, daca ma chinuii destul de mult mintea mea o sa creada zi ea
Convietuire convenabila?
adica dragoste cu sila?
Nu cu sila este cam o obligatie, cum este la tigani.
Aici ma refer ca este bine si convenabil pentru amandoi
Nu stii nimic, repet. Toti adolescentii zic la fel ca tine.
Nu trebuie sa stiu ce e in mintea ta, la 17 ani nu ai cum sa cunosti lumea, tu nici n-ai plecat de la parinti dar tu zici ca stii lumea.
Tu stii ce este anxietatea? Este teama lipsita de obiect sau de un pericol potential. Diferenta dintre frica si anxietate este ca frica are un motiv real, concret, stii sa definesti de ce iti e teama.
De exemplu, teama: "Imi e frica de paianjeni!", iar anxietatea: "Imi e teama ca o dau in bara si ca ar putea sa imi spuna ceva care o sa ma doara".
Tu unde te incadrezi?
Degeaba esti constient de ce e in jur, nu zic ca nu e un plus, dar mai ai un obstacol: sa iti infrunti catalizatoarele emotiilor. Va fi greu, dar te vei simti mai bine.
Din intrebare, inteleg ca iti e greu sa te indragostesti fiindu-tu teama de ce va urma daca o faci. Zici ca esti matur, corect? Prin maturitate poti sa iti asumi ca dragostea nu e mereu lapte si miere, ca se mai cearta oamenii in cupluri, ca mai pica relatiile, ca nu ai cum evita asta.
Trebuie sa iti asumi. Asta e viata si acum, la 17 ani, e doar o mostra din ce va urma.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
