INTREBARE PENTRU EXPERTI: Povestea lunga si complicata a doua persoane foarte complicate, de asta are multe detalii care se leaga pe parcurs. Astept raspunsuri doar de la fete/femei: A inceput acum 3-4 luni. Eu si iubita perfecta in relatia perfecta. Pe atunci avea curajul sa inceapa conversatii cu mine, faceam amandoi multe glume si ar fi facut sacrificii pentru mine.
14 septembrie. Fata s-a intors de la tara unde a stat mult prea mult dar nu ea avea de ales. Cat a stat la tara am vorbit mai mult pe facebook. Nu mai facuse glume/ inceput conversatii de mult si ma gandeam ca e din cauza faptului ca nu ne-am mai vazut de mult (si nici pana in prezent nu ne-am mai vazut). Am vorbit la telefon zilnic pana pe 19. Totusi nu mi-a raspuns pe facebook de pe 14. De pe 19 pana pe 25 am tot sunat-o dar nici un raspuns.
Pe 25 mi-am dat seama ca o pot contacta pe WhatsApp unde mi-a spus ca m-am ingrijorat degeaba si m-a asigurat ca totul e bine si ca nu prea intra pe facebook si ca are telefonul pus pe silent si nu are minute. Noi nu putem sa ne vedem decat in week-end datorita programului desincronizat al liceelor noastre. (Mi-am dat seama ca raspunde la telefon doar cand e online pe WhatsApp.)
Pe 26, dimineata i-am spus ca vreau sa ne vedem sambata si totul parea ok dar cand am sunat-o dupa ce s-a intors de la liceu (Stiu din alte surse ca avuse o zi proasta la liceu si ea e foarte sensibila de fel.) mi-a spus ca (Tot ce a spus a spus pe un ton calm.) maine se vede toata ziua cu prietenii, ca nu-i mai pasa de mine si ca s-a schimbat in "dura si rea" (Da, alea chiar sunt cuvintele ei. A incercat sa dea de inteles ca nu o sa mai fie ca inainte.) doar ca nu e sigura daca o sa ramana asa personalitatea ei.(Probabil ma trata asa pentru ca imi scazuse respectul de sine. In acel moment stima de sine mi s-a intors complet, insotita de un zambet maniacal inexplicabil. Conversatia a avut 20 de minute deoarece amandoi suntem singuratici si preferam o companie awkward decat liniste.) M-am gandit ca ala e un moment al ei de sinceritate excesiva foarte rara, dar care explica ce se intampla de fapt, anume ca suntem impreuna doar pentru ca o fac sa spuna "awww" o data la cateva propozitii si ca n-are nevoie de altceva de la mine. M-am gandit ca singurul lucru pe care-l pot face e sa ii arat ca nu sunt animalutul ei de companie.
Ziua urmatoare (27) "am pus piciorul in prag" si am sunat-o sa-i spun ca ma tine in loc si ca mai bine ramanem doar prieteni (Si mi-a spus ca o sa planga (dupa ce am intrebat-o daca o sa planga) si n-am putut sa-mi dau seama daca e sarcastica sau sta sa erupa, iar in loc sa mi se faca mila am continuat cu vocea vesela, aproape maniacala, inchizand cateva secunde mai tarziu), gandindu-ma ca singurul mod de a o face sa-i pese de mine e s-o las vreo 9 zile sa vada cum se simte singura dupa un sfarsit dur si abrupt, ea fiind depresiva, paranoica si singuratica.
Nu e genul care sa poarte pica decat pe ea insisi. Nu cred ca o sa aiba curajul sa mai inceapa vreo conversatie cu mine mai ales dupa ce am facut. Nu ne-am sarutat niciodata (Nu de alta, dar nu am petrecut destul timp impreuna.) si nu isi va gasi alt baiat pentru mult timp, eu fiind primul care a iubit-o. Cred ca am incercat sa fac un apel la ce a mai ramas din vechea ei personalitate. S-ar putea sa-si piarda toata speranta de a mai fi cu mine vreodata daca nu fac ceva rapid. Ultimul lucru de pe chat:
Eu-Nu esti la fel de dedicata cum obisnuiai, asa ca fara resentimente, ok?
Ea-Ok.._
Ea-Oci
Ea-._.
(Ce inseamna Oci?) Am fost foarte dur pentru o persoana ca ea si ma simt vinovat dar trebuia sa declansez o reactie puternica in mintea ei ca sa ii pese. Inteleg ca nu vrea nici sa plec nici sa raman. Eu inca o iubesc dar sunt gata sa ma detasez daca nu ii pasa. Am fost prea dur? Am facut bine? Ce fac mai departe sa nu o pierd? Ideal ar fi sa ii schimb personalitatea atunci cand se afla intr-un punct fragil inapoi in ceva asemanator cu ce avea acum 3 luni, dar e aproape imposibil. Am scris prea mult.
Ordonare:
După relevanţă
Caracterele voastre sunt in formare si primele relatii cu sexul opus sunt doar o infruntare de orgolii si un test al puterii asupra celorlalti.
Esti un foarte bun analist al amanuntelor,dar asta nu te ajuta sa gasesti o solutie a problemei,ceea ce inseamna ca trebuie sa privesti aspectul general, respectiv sa vezi padurea si nu copacii.
Lasa-i timp, da-ti timp si tie, mai reflecteaza si apoi, caut-o.
Zic eu.
Poate gresesc.
Răspunde
Am sa incerc. Totusi habar n-am cat de mult ii trebuie sa decida asupra ce vrea fara sa renunte complet la mine. Poate ii trebuie 2 zile, poate ii trebuie o luna.
Ea nu stie ca ii cunosc contul de ask.fm si posteaza acolo ganduri destul de intime. As putea s-o intreb chestii pe anonim.
Răspunde
Nu sunt familiarizata cu ask, dar chiar si anonim, posibil sa te recunoasca.
Eu zic sa-i dai timp sa inteleaga ca-i lipsesti si sa vada singura daca e mai bine sau nu.
Si tu, la fel, ai nevoie de timp pentru acelasi lucru.
Ai facut bininisor, dar de pierdut ai pierdut-o si nu mai este cale de intoarcere.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
