Nici nu stiu cum sa incep, pentru ca sunt distrus practic complet! Iubesc foarte mult si ma indragostesc foarte repede si sunt f sentimental! Si eu am, sau am avut o iubita, pe care o creadeam cea mai minunata fiita, si avem impreuna 9 luni, da nu e asa de mult dar nici nu sunt 9 saptamini, si alturea de ea parca simt ca viata mea e mai plina de fericire, pentru ca de obicei eu totimpu imi spun ca eu am o viata rea, parintii ma teroriziaza cu invatatura si cu morala, nu pot iesi din casa mai tirziu de 10 seara, am 19 ani si sunt tot copil in fata parintilor, si ea ma intelege perfec, ma iubeste, adic nu sunt sigur precis deacum inainte, pentru ca a venit de la invatatura din Brasov nu demult iar eu o astept acasa in Chisinau, si la noi totul mergea bine, pina doua zile in urma, cind ma ridicam la mine in camera ea vb la telefon si cind am intrat eu a inchis deodata, si eu i-am cerut telefonul si ea mi-a spus ca nu vrea sa mi-l dea, si eu sigur ca m-am suparat si am inteles ca ceva imi ascunde, apoi ajunge ea acasa si imi scrie ca eu am inteles gresit, si ca era vecinul meu si e e in spital si s-a suparat pe mine ca nu am venit la el azi si am venit la tine, si eu nu eram sa inteleg daca era sa-mi spuna deodata asta, apoi eu ma fac nebun pentru ca nu o cred, si ma duc sa verific daca este vecinul ei la spital si vad ca nu e la spital, si ma duc la ea acasa si ea se incuie in casa si nu deschide, si mie mi-a spus ca se duce cu parintii la metro sa faca cumparaturi, eu am crezut-o si o asteptam sa vina, insa ea era in casa, si iesa si le spune parintilor ei sa ma alunge de aici, (cunosc parintii ei foarte bine, si ea pe ai mei la fel) si asa o spus de parca sunt un gunoi, si intr-adevar e foarte dureros, si eu am plecat acasa bineinteles, mai tirziu ea imi scrie si isi cere scuze, mii de scuze, si imi spune ca se temea sa-mi spuna ca vrea sa vorbeasca cu vecinul sau, ca eu nu o sa inteleg intr-un fel oarecare, insa eu sunt mindru, si mie nnu-mi plac minciunile, si asta nu a fost prima ei minciuna, si i-am spus ca nu cred sa te iert! In fine m-am culcat linistit, m-am trezit a doua zi, si ma gindesc sa-i mai dau o sansa pentru ca o iubesc, toate se pot intimpla, si o sun si nu-mi raspunde, merg la ea acasa si ea era in masina cu parintii ei pleacau undeva la tara, si eu m-am intors si m-am dus ca nu eram sa rezolv nimic, apoi ea imi scrie sms : " Am apreciat foarte mult ca ai venit la mine pe cind eu sunt vinovata, dar trebuie sa accepti realitatea ca eu nu am loc linga tine si ca eu nu merit sa fiu linga tine dupa tot ce am facut, nu ai ce sa suferi sau sa iti para rau, o sa-ti fie mult mai bine fara mine insa eu da, o sa-mi para foarte rau ca te-am pierdut insa o sa ma consolez cu ceea ca tu esti mai fericit fara mine, pentru mine oricum vei fi omul cel mai scump, te voi iubi mult dar cred ca trebuie pus punct relatiei noastre deoarece nu pot sa vad ca cineva sufer din cauza mea, cind eu o sa ma corectez si o sa simt ca te merit o sa te sun, dar pina atunci pa((! " Si eu nu am idee ce sa fac, am impresia ca are pe altcineva, dar a venit la mine am stat impreuna, ni-am certat pina la asta si eram eu putin de vina ca eu niciodata nu cedam in relatie si a venit momentul sa cedez si eu, si noi ni-am impacat era totul bine, s-a bucurat ca suntem impreuna si aici asa ceva... Orice sfat e bine venit!

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook